Într-o dimineață devreme, Bianca, un pui de urs de la grădina zoologică din Sibiu este trezită de un fluture. După ce îngrijitoarea îi dă de mâncare, Bianca se hotărăște să-l urmărească. Astfel, descoperă că îngrijitoarea a uitat portița deschisă. Fără să stea prea mult pe gânduri, se aventurează în pădure, întrucât de mult dorea să descopere cum e lumea.
Trecând prin Parcul Sub Arini, apoi pe sub un pod, Bianca ajunge în oraș.
Între timp se răspândește vestea că un urs umblă liber. Mara Dumitrescu este avertizată de mama ei să nu-și părăsească locuința. Nu o ascultă însă, căci trebuia să-și facă pașaportul pentru a pleca în Serbia, unde avea să-și recite poeziile.
Dar la Direcția Generală de Pașapoarte dă nas în nas cu Bianca care este încolțită și cu ținta puștii asupra ei. Și-ar fi dorit atât de mult să fi rezistat impulsului de a descoperi cum e lumea, să se poată întoarce înapoi pe unde venise și să fie în cușcă cu mama și frații ei.
Deși toată lumea striga la ea să se ferească, Mara sare în fața ursului pentru a-l apăra. Atunci aude o pocnitură, dar nu pare sunetul unui împușcături. Imediat observă că ursul este doar un pui și strigă asta mulțimii întregi pentru a-l lăsa în pace. Mulțimea freamătă analizând vestea și se îmbunează auzind că e doar un pui.
Bianca se uită fermecată la petalele mușcatelor purtate de vânt, atât de asemănătoare cu fluturele pe care-l urmărise.
