Răspuns :
Răspuns:
Explicație:
Primul Război Mondial a fost un conflict armat izbucnit ca urmare a contradicţiilor dintre marile puteri imperialiste în lupta pentru reîmpărţirea sferelor de influenţă şi pentru acapararea de teritorii şi colonii străine. A început prin ofensiva taberei imperialiste a Puterilor Centrale (Germania şi Austro-Ungaria) împotriva Antantei (Anglia, Franţa şi Rusia), antrenând 33 de ţări cu o populaţie de peste 1 miliard de locuitori.
Izbucnirea Primului Război Mondial
A izbucnit prin atacarea Serbiei de Austro-Ungaria (28 iulie 1914), pretextul fiind asasinarea prinţului moştenitor al Austriei, Franz Ferdinand, la Sarajevo. Principalele operaţiuni militare s-au desfăşurat în Europa, iar acţiuni secundare s-au desfăşurat în Africa, Asia şi Oceanul Pacific.
Anul 1914
În 1914 armatele germane au ocupat în Vest Belgia (în aug.) şi o parte a Franţei, fiind oprite de armatele franco-engleze pe Marna, iar în Est au oprit ofensiva rusă la Lacurile Mazuriene (în sept). Armatele austro-ungare sunt înfrânte în Galiţia de armata rusă şi sârbă, în aug.-sept. La sfârşitul lui 1914, fronturile stabilizându-se, războiul a devenit un război de poziţii.
Anul 1915
În 1915 frontul răsăritean a fost mai activ; ofensiva Puterilor Centrale s-a soldat cu ocuparea Poloniei şi cu reocuparea Prusiei orientale şi a Galiţiei. Ofensiva armatei italiene, intrată în război alături de Antanta în mai, este oprită în Alpi. După intrarea în război a Bulgariei, alături de Puterile Centrale, Serbia este înfrântă şi ocupată, iar Antanta debarcă trupe în Grecia în luna octombrie, formând frontul de la Salonic.
Anul 1916
În 1916, pe frontul de Vest au avut loc mari bătălii, de la Verdun şi de pe Somme, iar în Est armata rusă, în urmă ofensivei din iunie-septembrie, a silit armata austro-ungară să se retragă din Galiţia răsăriteană şi din Bucovina.
Intrarea României în Primul Război Mondial
La 14/27 august 1916, după doi ani de neutralitate, România s-a alăturat Antantei, care promitea satisfacerea dezideratului desăvârşirii unităţii statului naţional. După câteva succese militare în Transilvania, Armata română, suferind mari pierderi, s-a retras. În decembrie 1916, trupele inamice au ocupta Bucureştiul şi, o dată cu el, aproximativ 2/3 din teritoriul României, frontul stabilindu-se la începutul anului 1917 pe linia Siretului, de-a lungul Dunării şi a braţului Sf. Gheorghe.
Anul 1917
În 1917, prin intrarea în război a Statelor Unite ale Americii, Chinei şi a altor state, alături de Antanta, şansele acesteia de a obţine victoria s-au mărit. Pe frontul românesc, Armata română reorganizată, a desfăşurat ofensivă de la Mărăşti şi a zdrobit ofensiva armatei germane de la Mărăşeşti. În februarie 1917, în urmă Revoluţiei burghezo- democratice, țarismul a fost răsturnat. În octombrie 1917, a izbucnit şi a învins Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care a condus ulterior la răspândirea comunismului în mai multe state din Europa răsăriteană şi centrală şi în Asia.
Anul 1918
În condiţiile refuzului Germaniei de a încheia o pace fără anexiuni, Rusia Sovietică a semnat, în interesul salvării Revoluţiei, tratatul de pace de la Brest-Litovsk. În vara anului 1918, forţele democratice contrarevoluţionare, sprijinite de Occident încep ofensiva împotriva puterii comuniste din Rusia. În 1918, armatele Antantei trec la ofensivă pe toate fronturile. În Balcani, ele înaintează rapid spre Dunăre; Bulgaria, în care izbucnise o răscoala republicană, capitulează în septembrie. În Austro-Ungaria au loc mişcări revoluţionare de eliberare naţională şi pentru transformări sociale burghezo-democratice ale cehilor, slovacilor, sârbilor, croaţilor, românilor.
Modificări pe harta Europei
Revoluţia burghezo-democratică din Ungaria, izbucnită în octombrie, a proclamat abolirea dualismului austro-ungar, independenţa Ungariei, republica democratică; Croaţia, Slovenia, Muntenegru, Bosnia s-au unit cu Serbia, formând Regatul sârbilor, croaţilor şi al slovenilor, iar Cehia şi Slovacia au format Cehoslovacia. În noiembrie a fost restabilit statul Polon independent. Austro- Ungaria, înfrântă şi pe frontul italian, a semnat armistiţiul de la 3 noiembrie., iar Germania la 11 noiembrie.
Citește și Targu Jiu - oraşul sculpturilor lui Brâncuşi
Formarea României Mari
România, care încheiase pacea de la Buftea-Bucureşti, o denunţă la 27 octombrie-9 noiembrie, reintrând în război. În împrejurările prăbuşirii Imperiului Habsburgic şi al victoriei Marii Revoluţii Socialiste din octombrie, a apărut posibilitatea încununării victorioase a luptei de eliberare naţionale a poporului român, pentru încheierea procesului de formare a statului naţional unitar român. Basarabia, Bucovina şi Transilvania se unesc cu România, ca urmare a hotărârilor maselor populare, adoptate în 1918 la Chişinău (27 martie/9 aprilie), Cernăuţi (15/28 noiembrie) şi Alba-Iulia (18 noiembrie/1 decembrie). Vezi Istoria românilor.