salut
inca o problema minora


Citește cu atenție textul dat.
” Ajunse la etajul zece și începu să urce scărița metalică. [...] După ce făcu inventarul tuturor lucrurilor știute, de la găleata fără fund aruncată în colțul dinspre alimentară la abțibildul cu Scooby Doo lipit de parabolica mare cât ligheanul de rufe al Bunei, începu să se simtă în largul ei. Se așeză cu grijă pe marginea blocului și cu picioarele bălăngănind, în partea dinspre părculeț. Desigur, jocul se putea juca și în altă parte, însă nicăieri nu era așa de plăcut ca aici, unde vezi oamenii de sus. Pe o bancă, o doamnă în vârstă stătea cu o revistă în brațe, iar ea îi porunci în șoaptă citește! și doamna prinse a citi. Un copil de
vârsta lui Năsturel își pregăti mingea, își făcu vânt, iar ea îi porunci șutează! și el trase. Un domn cu chelie se îndreptă spre mașina de lângă trotuar, iar ea îi porunci să intre și el deschise portiera și se băgă înăuntru. Stătea serioasă și concentrată, iscodind mereu după victime noi, pe care le punea să bea din sticla de suc, să-și bage picioarele în apa din arteziană, să se privească în oglindă și să se rujeze, să sară
șotronul, să-și bage ochelarii în poșetă și multe altele. Cu toții ascultau de ea fără să crâcnească. De fapt, chiar ăsta era jocul, asta trebuiau să facă, iar ea, la rândul ei, știa că nu le poate cere orice. Degeaba le-ar fi poruncit să se arunce în fața mașinii sau să-și lase portmoneul pe bancă, asta nu ar fi făcut-o. Nici ea nu trebuia să exagereze. Dacă le cerea să facă un rău cuiva, n-ar fi ascultat-o. Dar ea nu voia decât binele, fiindcă așa o învățaseră mama și Buna.”


Stabilește, prin două mărci lexico-gramaticale, tipul de narator.