Paradis de vară
E vara,Iulie mai precis.Caldura ma face sa ma topesc ca o lumânare , dar eu ma ascund printre ramurile nucului . Sunt o pasare,una albastra mai exact!Ajunsa pe ramura îmi întind aripile ,iar apoi ma pitesc in scorburica mea. E liniște aici, dar aud niște sunete care îmi par cunoscute.
-Viki!Suntem noi,Demetra și Medeea! Ne-a fost atât de dor de tine! Viki!Iesi afara ca sa te vedem! zice Demetra.
-Voi erați! Ce dor mi-a fost !
-Și noua!se aud ambele glasuri in același timp.
-Te intrebi cum am ajuns?spune Medeea. Ei bine, mijlocul de transport nu a fost prea dragut și nici prea politicos...
-Ne-a adus o furtuna! Una foarte puternica! A distrus tot prin poiana noastră...Era seara , dormeam, am auzit un sunet puternic ,ca un vuiet, m-am trezit și am văzut un fulger înfiorător...vântul ne-a luat și ne-a purtat mult timp.Am ajuns in pădurea de lângă și ne-am amintit ca tu stai in acesta poienița , așa ca am venit sa te vizitam!
-Ma bucur ca ați venit! Haideți in scorbura mea!
Cele trei au intrat in scorbura și au povestit întâmplări de-a lungul anilor. S-au bucurat sa se revadă după atât timp.
Nu are chiar 15 rânduri , dar e Ok :)
