Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– țara care a influențat prin arta ei culinară gastronomia franceză;
– anul în care a apărut cartea de bucate scrisă de Costache Negruzzi. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și sursa articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează diateza și modul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: toată literatura gastronomică a fost profund influențată de principiile lui Apicius. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Cea mai veche carte de bucate din Europa care oferă o imagine a gastronomiei Imperiului
Roman este cea a lui M. Gavius Apicius. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin adjectivul pronominal relativ ce.

Cea mai veche carte de bucate din Europa care oferă o imagine a gastronomiei Imperiului Roman
este cea a lui M. Gavius Apicius. Din cauza existenței mai multor personaje cu același nume în istoria
Romei antice, se poate vorbi despre doi Apicius, ambii pasionați de gastronomie: primul a trăit cam în jurul
anului 100 î.Hr, iar cel de-al doilea este M. Gavius Apicius, despre care se crede că a fost autorul cărții
„De re coquinaria” și că a trăit între anii 80-40 î.Hr. Pasionat fiind de gastronomie și de experimentele
gastronomice, acesta a strâns toate rețetele vremii, realizând această carte de bucate. Întrucât pe lângă
rețetele ce-i poartă numele au fost găsite în carte și rețete denumite după personalități din Roma Imperială,
istoricii consideră că, cel mai probabil, cartea a fost găsită între timp și completată cu rețete.
Putem considera lucrarea „De re coquinaria” drept Biblia artei culinare (antice), dacă stăm
să ne gândim la felul în care au evoluat lucrurile: din Grecia vin rădăcinile gastronomiei Romei Imperiale,
Roma a influențat arta culinară a Italiei, iar Italia a influențat, într-o oarecare măsură, gastronomia franceză.
Regulile și principiile lui Apicius încă influențează gastronomia, fiind prezente în țări precum
Marea Britanie, Scandinavia, Danemarca, Suedia, ajunse aici tocmai datorită cuceritorilor și navigatorilor. Până
la începutul secolului al XVIII-lea, toată literatura gastronomică a fost profund influențată de principiile lui Apicius.
Unele dintre principiile sale se refereau la prepararea cârnaților și a altor preparate din carne tocată, la
cum să conservi carnea, stridiile, peștele, fructele de mare, măslinele etc. (pentru că atunci nu existau frigidere),
cum să transformi anumite părțile ale legumelor, pe care noi astăzi le aruncăm, în adevărate surse nutritive.
În România, a apărut în 1841, la Iași, „Carte de bucate boierești. 200 de rețete cercate de bucate,
prăjituri şi alte trebi gospodărești”, scrisă de doi moldoveni: Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu.
Andreea Popescu, A fi sau a nu fi bucătar? Istoria cărţii de bucate, www.historia.ro