Interjecţiile sunt cuvinte de tip special ce se deosebesc atât de părţile de vorbire autosemantice care denumesc noţiuni propriu-zise, cât şi de instrumentele gramaticale (prepoziţii şi conjuncţii) ce exprimă raporturile dintre noţiuni. Interjecţiile nu denumesc, ci redau diferite emoţii, sentimente, impulsuri de voinţă ale vorbitorului sau zgomote din natură. Adesea rostirea lor este însoţită de anumite gesturi (mișcări ale feței,mâinilor), deoarece ele singure nu sunt suficiente pentru a exprima pe deplin starea fizică sau psihică a vorbitorului.
exemple: Bau! Vai! Cioc Cioc! Bre! Au! Bravo! Aha!
Sper ca e bine! Succes
