Răspuns:Izbucnirea revolutiei general europene (,,Primavara popoarelor") a determinat manifestarea si in spatiul romanesc a miscarilor revolutionare, initial imbracand forma petiționară, ulterior prin confruntari directe.
Astfel, in ,,Petitiunea proclamatiune" (27 martie 1848, la Iasi) se cereau: desfiintarea cenzurii, functii acordate dupa merite, reforma scolilor, desfiintarea pedepselor corporale); in ,,Petitia Nationala" (3 mai 1848, Blaj) se cereau: libertatea tiparului si a exprimarii oficiale in limba romana, scoli romanesti, recunoasterea religiilor romanesti, asigurarea libertatii personale, libertatea industriei si a comertului; in ,,Prințipiile noastre pentru reformarea patriei" (12 mai 1848, Brasov) se cereau: intemeierea institutiilor tarii pe principiile de libertate, egalitate, fraternitate, desfiintarea privilegiilor, egalitatea tuturor in fata legii; in ,,Proclamatia de la Izlaz" ( 9 iunie 1848) se cereau: descentralizare administrativa, domn responsabil, ales pe 5 ani, emiterea unei noi constitutii, contributie fiscala generala, libertatea invatamantului.
Prin urmare, proiectul politic pașoptist a avut un puternic impact asupra populatiei romanesti si a contribuit la strangerea legaturilor dintre romani, concretizata prin trecerea revolutionarilor dintr-o parte in alta a Carpatilor, in in corespondenta dintre acestia, dar mai ales in obiectivele unificatoare afirmate.
Explicație:
