telului ii plăcea tare mult mărul, dar şi mărului îi plăcea mult de el.
Într-una din zile, Mer vine lângă copacul său preferat din livadă, tare poso-
morât. Se citea tristeţea pe chipul lui gingaş.
Copacul îl observă și îl îmbie cu blândeţe:
Vino, Mer, să te joci cu mine!
Băieţelul îi răspunde trist:
Nu mai sunt chiar un copil, ca să mă joc în jurul copacilor. Vreau și eu
ucării, cum au toți copiii, dar am nevoie de bani ca să le cumpăr. Familia mea nu
are bani să îmi cumpere jucării. Va trebui să mă obişnuiesc cu această situație.
- Îmi pare rău, dar eu nu am bani! răspunde mărul.
-
povestește al treilea frag.ent din textul povestea Mărului
