Conflictul între ambiţiosul avocat Nae Caţavencu, din opoziţie, şi grupul fruntaş al conducerii locale este generat de pierderea de către Zoe Trahanache a unei scrisori de amor ce i-a fost adresată de Tipătescu, prefectul judeţului. Scrisoarea este găsită de Cetăţeanul turmentat şi sustrasă de Caţavencu, pentru a fi folosită ca mijloc de şantaj pentru a obţine candidatura. Şantajul o sperie mai ales pe Zoe, care, de teama compromisului public, îi influenţează pe Zaharia Trahanache şi pe Tipătescu, obţinând de la aceştia promisiunea candidaturii lui Caţavencu. Tipătescu îi oferă acestuia diferite funcţii în schimbul scrisorii, dar adversarul nu cedează. Când totul părea rezolvat, lucrurile încep să se complice. De la Bucureşti se cere, fără explicaţii, să fie trecut pe lista candidaţilor un nume necunoscut: Agamemnon Dandanache. În final, conflictul se rezolvă, scrisoarea revine la Zoe prin intermediul Cetăţeanului turmentat. Sosit de la Bucureşti, Dandanache îşi dezvăluie strategia politică, dovedindu-se la acelaşi nivel de ticăloşie cu Nae Caţavencu. Fără scrisoare, Caţavencu se simte dezarmat, umil şi speriat, acceptând să conducă festivitatea în cinstea noului ales. Toată lumea se împacă, pasiunile dispar ca prin farmec şi totul se termină într-o atmosferă de carnaval, de mascaradă, de sărbătoare şi împăcare.
