In Primul Razboi Mondial un grup de 500 de soldati americani, condus de Charles Whittlesey, era prins intr-o mica adancime la baza unui deal, fiind inconjurat de germani. Dupa prima zi mai ramasesera in viata doar 200 de soldati. Situatia a devenit si mai grava dupa ce prietenii lor americani, nestiind locatia exacta a lor au inceput sa traga exact in directia unde se aflau ei.
Maiorul le-a trimis 2 mesaje prin intermediul porumbeilor calatori, insa amandoua pasarile au fost ucise de nemti. Ultimul porumbel calator, pe nume Cher Ami, a fost eliberat cu un mesaj disperat de ajutor. Imediat cum Cher Ami a pornit, germanii au inceput sa traga spre el. A zburat 25 de minute prin ploaia de gloante pe o distanta de 40 de kilometri, ca sa atinga liniile aliatilor. Cand a ajuns, porumbelul avea o rana in piept si ramasese doar cu un ochi. Un picior era atat de afectat incat mai atarna doar de tendon, iar mesajul de ajutor, era fixat de acel picior.
Aliatii au oprit imediat focul, iar intr-un final au reusit sa strapunga liniile inamice.
