Răspuns:
Visul
Am ajuns la jumătatea tunelului. Regula jocului spune să nu întorc capul. Nu am curaj să continui drumul, văd doar nişte umbre care mişcă parcă împinse de vânt.
Pe măsură ce înaintez, umbrele cresc, se lungesc, se mişcă şi mai tare şi mă sperie. Nu pot decât să mă felicit că mi-am cu mine o papiotă pe care o tot desfăşor astfel încât să-mi marchez drumul şi să am siguranța că voi şti pe unde să mă întorc.
Inima îmi bate să-mi spargă pieptul...
Dintr-o dată, dintr-un colț întunecat apare o arătare verzuie, cu cap de lebădă şi labe mari. Are o pălărie ciudată şi o haină foarte lungă şi foarte largă ce luceşte la lumina lanternei. Cred că am mai văzut asemenea arătare... undeva, cândva, în urmă cu mulți ani, într-o vacanță de vară, într-un desen animat oribil. Atunci purta pe brațe o colivie cu un canar roşu. Acum poartă un pendul care bate în ritmul inimii mele...
Sunetul de trompetă al telefonului mă trezeşte şi mă aduce la realitate.
Ce vis urât am avut în dimineața asta!
Explicație:
Ți-am subliniat cele 4 cuvinte: papiotă, arătare, colivie, pendul.
