Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

Sub cerul plin de nouri vezi șesu-n răsărit,
Întins în zare lungă și fără de sfârșit,
Iar colo-n miază-noapte cu codri de stejar
Se pierd una cu cerul Carpații seculari;
Dar spre apus prin nouri o geană e subțire,
Prin care cerul râde cu-a lui nemărginire;
A nourilor lume aurită e de soare
Ce cu văpaie albă, frumoasă, orbitoare,
Împrăștie în neguri subțiri din juru-și norii;
Ca la minune cată la dânsul călătorii.
Deodată ți se pare că ceru-ntreg se rumpe
În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe,
Apunerea cerească părea de roze ninsă,
Ca pâsla păreau albe dumbravele sub dânsa,
Iar mări și lacuri, ape sclipesc ca și oglinzi,
Apoi, când răsăritul cu ochii îl cuprinzi.

Mihai Eminescu, Sub cerul plin de nouri

Textul literar "Sub cerul plin de nouri" de Mihai Eminescu este un text liric care are in vedere transmiterea in mod direct a ideilor si a sentimentelor autorului, prin intermediul procedeelor artistice si al figurilor de stil.

In ceea ce priveste ideile si sentimentele, se remarca o stransa legatura intre autor si natura; acesta este placut impresionat si totodata captivat de frumusetea naturii, mai ales in ceea ce priveste cadrul ceresc al universului. Utilizand figuri de stil si imagini artistice, acesta pune in evidenta splendoarea,stralucirea si maretia naturii. Personificarea "cerul rade", epitetul "lume aurita" dar si enumeratia "alba, frumoasa, orbitoare" sugereaza sentimentele profund-inradacinate ale autorului in vederea unicitatii naturii, conturand astfel un tablou reprezentativ cititorului, asupra acesteia.