Răspuns:
Cerul” – sau „cerurile” – poate desemna tăria, dar și „locul” propriu al lui Dumnezeu: „Tatăl nostru cel din ceruri” deci „cerul” ca glorie eshatologică. În sfârșit, cuvântul „cer” arată „locul” făpturilor spirituale – îngerii – care îl înconjoară pe Dumnezeu.
