A doua șansă
Era o zi frumoasă de mai,în care soarele strălucea uimitor de mult,iarba era de un verde crud,copacii aveau frunze ca de smarald,iar florile dansau cu mișcări line când venea câte o rafală ușoară de vânt...Era o zi superbă!
Eliza era la școală,la ora de biologie,vorbindu-se despre fotosinteză.Elizei îi plăceau foarte mult orele de biologie,mai ales cele în care se vorbea despre natură.La un moment dat,doamna profesoară i-a cerut Elizei să-i răspundă la o întrebare pentru ai pune notă.Eliza știa răspunsul,însă atunci când a vrut să îl spună,un coleg de al ei i-a șoptit răspunsul,chiar dacă Eliza nu a cerut nici un răspuns deoarece ea îl știa.Doamna profesoară nu văzuse acest lucru,deoarece era cu ochii în catalog,însă a văzut momentul în care aceasta s-a întors spre coleg să-i spună ceva.Eliza nu i-a spus decât că nu are nevoie să i se spună răspunsul,dar doamna înțelesese că ea cerea răspunsul...Profesoara i-a spus Elizei:
-De ce nu ai învățai și ceri răspunsul unui coleg?
-Dar doamna,ați înțeles greșit!Eu..
Doamna profesoară o întrerupse pe Eliza:
-Lasă-mă,te rog,nu vreau să aud nici măcar o scuză!Vei primi notă ca pentru copiat!
Clopoțelul sunase.Eliza era tristă peste măsură,iar apoi a început să plângă.Prietena ei,Maria i-a spus:
-De ce nu te duci în cancelarie după dumneaei ca să îi spui de fapt ce s-a întâmplat?În felul acesta o să fiți doar voi când vorbiți,iar așa veți avea o discuție privată...
-Ai dreptate,Maria!
Eliza s-a dus după doamna profesoară de biologie,a vorbit cu aceasta și i-a explicat ce s-a întâmplat.Doamna putea să spună că doar o minte,dar i-a mai oferit o a doua șansă și a rugat-o ca pentru ora următoare să îsi învețe bine lecția,deoarece îi va pune altă întrebare.Eliza i-a mulțumit mult și s-a dus înapoi la ea în clasă foarte fericită.S-a bucurat că doamna i-a oferit o a doua șansă și că o crede.
