Răspuns:
La înălțimea concediilor, până la 2.000 de case au fost arse într-o zi. Unii fermieri locatari au fost duși în zone departe de casele lor inițiale, dar mulți au fost nevoiți să emigreze în Statele Unite sau Canada cu nimic mai mult decât hainele pe care le purta. Emigrația a atins apogeul între anii 1825 și 1838, când Nova Scotia a primit 22.000 de Highlanders. Condițiile de pe navele de emigranți erau îngrozitoare. Trei dintre cei douăzeci de emigranți evazivi au murit la bord. În cele din urmă, după aproape optzeci de ani de opresiune, Highlanders au luat poziție. Au avut loc revolte și greve, iar în 1886 Legea Crofters a fost adoptată de Parlament la Londra. Aceasta le-a oferit Highlandrilor unele drepturi de bază asupra terenurilor; Cu toate acestea, abia în 1976, tocurile au primit în cele din urmă dreptul de a-și cumpăra crofele, mai degrabă decât să le închirieze.
