Răspuns:
1. Oamenii săraci reprezintă cea mai mare parte din populaţie, aproximativ 85%. Asta în timp ce milionarii vor ajunge să controleze aproape jumătate din bogăţia globală.
2. Dumpingul social este o practică a angajatorilor de a utiliza forță de muncă mai ieftină decât este de obicei disponibilă la locul lor de producție sau vânzare. În ultimul caz, lucrătorii migranți sunt angajați; în primul, producția este mutată într-o țară sau zonă cu salarii mici. Astfel, compania va economisi bani și își va potența profitul. Critica sistemică sugerează că, în consecință, guvernele sunt tentate să intre într-o așa-numită concurență a regimului de politici sociale, prin reducerea standardelor lor de muncă și sociale, pentru a ușura costurile muncii pentru întreprinderi și pentru a menține activitatea de afaceri în jurisdicția lor.
3. Referitor la criteriile utilizate pentru desemnarea societatilor multinationale consideram necesare unele precizari de natura metodologica care pot face lumina in delimitarea acestor societati: sa reflecte interesele reale ale expansiunii economice spre exterior; sa reflecte o situatie de monopol pe piata; sa cumuleze trasaturi ce definesc pozitia lor in viata economica internationala; sa permita o cuantificare a efectelor economice obtinute si avantajele reale ale expansiunii economice.
4. În căutarea unor condiții de viață din ce în ce mai confortabile, omul s-a făcut vinovat, în ultimele decenii, de o exploatare excesivă și greșită a resurselor naturale. Înrăutățirea calității solului, a apei și a aerului este cauzată în principal de poluarea industrială. În afara deșeurilor industriale, obiectele și substanțele de uz larg, odată utilizate, sunt aruncate la gunoi. Apele curgătoare devin gropi de gunoi, dioxidul de carbon și oxizii de azot sunt purtați de vânturi la sute de kilometri departare de coșurile care le emit în atmosferă și se întorc pe sol sub formă de ploi acide. Poluării industriale i se adaugă cea a marilor zone urbane, dată de încălzirea locuințelor și de folosira pe scară largă a autovehiculelor. Problema poluării este foarte acută în țările dezvoltate, dar, paradoxal, și în țările în curs de dezvoltare care, adoptând o politică neecologică, urmăresc profitul imediat decât beneficiile pe termen lung. De abia în ultimii ani oamenii au înțeles ca mediul este strict necesar pentru supraviețuirea speciei umane și trebuie conservat prin politici ecologice stabilite și respectate la nivel mondial. Noul concept de dezvoltare durabilă, compatibilă cu mediul, a născut numeroase mișcări ecologiste
5. Eroziunea statului naţional. Ea nu dispare şi nici nu devine inutila, aşa cum se sugerează în multe comentarii, ci erodează. Apar astfel unele nivele suplimentare la care se pot rezolva problemele - atât superioare cât şi inferioare statului naţional. Graniţele nu demult rigide care delimitau teritoriul unei ţări, puterea statului şi puterea populaţiei devin astfel mai permeabile. Această „eroziune“ transpare într-un mod deosebit de avansat în Europa. Aici, statele au transferat asupra unei organizaţii supranaţionale noi de la competenţe centrale până la suveranitatea monetară.
Explicație:
Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăți și în economia mondială, care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut și din schimburi culturale. Descrie creșterea comerțului și a investițiilor datorită căderii barierelor și interdependenței dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă, la efectele comerțului și, în particular, la liberalizarea comerțului sau la liberul schimb.
