Răspuns :

Răspuns:

Celulele albe au un rol vital pentru sănătate. Ele asigură protecţia organismului în faţa infecţiilor, dar există situaţii când numărul lor creşte alarmant. Acest lucru poate semnala o infecţie majoră şi faptul că sistemul imunitar luptă cu aceasta. De asemenea, poate fi un semn că persoana în cauză trece printr-o perioadă foarte stresantă, dar şi un simptom îngrijorător al anumitor tipuri de cancer.

Explicație:

Limfocitele – sunt esenţiale pentru producerea de anticorpi care protejează împotriva bacteriilor, virusurilor şi a altor substanţe toxice pentru organism.

Neutrofilele – acestea distrug bacteriile şi ciupercile care afectează organismul.

Bazofilele – au rolul de a „alerta” corpul atunci când există infecţii; ele secretă substanţe chimice care sunt eliberate în fluxul sanguin.

Eozinofilele – responsabile cu distrugerea paraziţilor şi a celulelor canceroase.

Monocitele – au rolul de a distruge microbii şi bacteriile.

concluzie : Atunci când se impune, monocitele pot „călători” prin splină, ficat, plămâni sau măduva osoasă, transformându-se în aşa-numitele celule macrofage – importante pentru numeroase funcţii la nivel celular, inclusiv pentru îndepărtarea ţesuturilor moarte, a celulelor canceroase sau pentru reglarea sistemului imunitar.

sper că te va ajuta

la 1- Funcţia de stocare a sângelui. Sistemul vascular hepatic poate stoca până la jumătate de litru de sânge, iar în condiţii patologice acest volum poate creşte până la 1,5 litri. Ficatul este un organ mare (2,5 % din greutatea corpului la adult) care este capabil să acţioneze ca un rezervor de sânge şi să ofere spre circulaţie acest volum de sânge când situaţia o cere (şoc hipovolemic).

Funcţia de filtrare şi purificare a sângelui se datorează macrofagelor din capilarele sinusoide. Aceste macrofage hepatice mai sunt denumite celule Kupffer şi vor fagocita orice particulă străină care ajunge din intestin în sânge (bacterii).

Ficatul mai intervine şi în inactivarea unor substanţe toxice – medicamente sau hormoni. La nivelul ficatului aceste substanţe suferă procese chimice (de oxidare, reducere sau hidroliză). Unele enzime ce intervin în metabolizarea acestor substanţe pot fi secretate în cantitate mai mare în timp – cum este cazul enzimei alcool-dehidrogenaza care va fi secretată în cantităţi mai mari în consumul cronic de alcool etilic.

În interiorul ficatului sunt inactivate sau metabolizate foarte multe substanţe, dintre care unele au potenţial toxic pentru organism – medicamente liposolubile, amoniac, insulină, glucagon sau cortizol.