Motivele literare au rolul de a întări tema textului și de a indica aspectele importante din desfășurarea acestuia, precum: "bunica", "fusul", "basmul", "glasul".
✿ 10)
În textul dat se găsește registrul stilistic al arhaismelor, care marchează existența cuvintelor și expresiilor vechi, care au dispărut din vorbirea curentă, precum: "văz", "naltă", "dăschidea".
✿ 11)
O modalitate directă de caracterizare a personajului este marcată de către descrierea bunicii de către naratorul personaj, precum în secvența: "Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos.".
✿ 12)
Epitetul "Glasul ei dulce" are rolul de marca blândețea și dragostea cu care bunica își dezmierda nepotul.
✿ 13)
Perspectiva din textul dat este subiectivă deoarece nararea este efectuată de un narator personaj, subiectiv, implicat afectiv în faptele prezentate, a cărui prezență este semnalată de mărcile lexico-gramaticale specifice ale subiectivității, precum verbele la persoana I, singular: "săream", "sărutam" și pronumele la persoana I, singular: "eu, "mi", "mă".
✿ 14)
93 de cuvinte
În secvența dată, relația dintre cele două personaje se dovedește a fi marcată de liniște, de dragoste și echilibru. Cere două personaje sunt caracterizate în mod indirect de faptele lor și de vorbele adresate. Astfel, bunica dă dovadă de grijă și dragoste față de nepotul ei prin atitudinea ei grijulie și afectuasă marcată de secvențele "Surâsul ei mă gâdila" și "glasul ei dulce mă legăna". De asemenea, calitățile nepotului sunt desprinde din secvența "-Să spui...", prin care este marcată dorința lui de a-i fi alături bunicii, de a o asculta.
