Răspuns:
Nuvelistica lui Liviu Rebreanu este considerata, in general, o etapa pregatitoare a creatiei salemajore, cea romanesca, ce va aduce, ca un aspect nou si original, viziunea umanului camultime si a omului ca element al grupului social. Nuvela Prostii este publicata in 1910 in revista „Convorbiri critice si apoi, cu recti!icarinesemni!icative, intr"o serie de volume ca# $ramantari %191&', Nuvele si sc(ite %19&1',)ameni de pe *omes %19&+'.sa cum remarca -. ianu, nuvela prezinta taranul „in umila si precara sa realitate sociala, inscene crude, izolate din cadrul de !armec si poezie al naturii, dar cu o putere de observatieincisiva care anunta un maestru %rta prozatorilor romani'.Pornind de la un !apt banal " proiectata deplasare cu trenul a batranului taran Nicolae -abarasi a !eciorului sau spre *alva ", autorul creeaza o situatie e/emplara, in care accentul e pus pederularea dramatica a secventelor epice, in care !iecare amanunt semni!ica, te/tul !iind unadevarat document sociologic si moral.Construita bipolar, pe tensiunea dintre apelativul protagonistului din debutul brusc al nuvelei#oamne"ajuta si imprecatia din !inal# Nu v"ajute umnezeu s!antul, nuvela sestructureaza in doua parti. in punctul de vedere al ritmului naratiunii, prima parte reda pregatirile de plecare la gara ale lui Nicolae -abara si ale !eciorului sau, drumul, sosirea ingara pustie, iar a doua, mai ampla, relateaza incercarea esuata a taranilor de a se urca in tren,intr"o te(nica cinematogra!ica, cu prim"planuri ce se deruleaza intr"un ritm accelerat.2iscarea circulara, intoarcerea in punctul initial al naratiunii, poate !i prevazuta din primasecventa narativa, in care pregatirea de plecare a celor doi tarani e punctata de „amanunte premonitorii# „Cand sa iasa, Nicolae -abara se poticni in prag si cat p"aci sa se pravale cudasagii pe umar cum era3 glasul „ragusit de spaima al sotiei il atentioneaza „ca asta nuinseamna bine, ca un ecou al nelinistii interioare a personajului care e/clama# oamne"ajuta.4n drumul spre gara, oc(iul naratorului inregistreaza starile su!letesti ale personajelor in!atisand o natura in regim simbolic. $eciorul merge „ciulind urec(ile %...' parca i"ar !i !ost!rica sa nu se napusteasca cineva asupra lor. 4n „noaptea de pacura, urmele pervazurilor setolaneau rasc(irate ca degetele unei maini uriase in lumina „galbuie si mucezita a !elinarului!unigit din coltul ulicioarei.junsi in gara „pustie ca o toaca, tatal si !iul „se cocolosesc pe o lespede de piatra, langa o banca pe care nu indraznesc sa se aseze, considerand"o rezervata unor calatori mai de seama.5emetele lor inabusite de „parc"ar !i !ost stransi in curele, caracterul repetitiv al replicilor redau teama din su!letul lor, sugerata si de imaginea plopilor de pe malul *omesului ale caror coroane „se ridicau negre ca niste maini amenintatoare. *osirea grabita a babei „cu !atazbarcita ca o (riba uscata re!ace triung(iul uman, iar intrebarea
