desparte in silabe cel mai lung și cel mai scurt vers din fiecare poezie, apoi scrie măsura versurilor.

textul 1

Copilo, pune-ți mânile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
și inima-ti zvâcnește mai rar,
ca și cum nu ți-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire
și dacă ți-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.
Uite, e seară.
Sufletul satului fàlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte.


textul 2 :in orasu-n care plouă de trei ori pe saptamana
Orăşenii, pe trotuare,
Merg tinandu-se de mână,
si-n orasul care ploua de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare
în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg tinându-se de mână,
Numărând
în gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
și din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viață lentă,
Monotonă,
Inutilă
Și absentă...
In oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân și o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se de mână...​