Bună!
(✿◡‿◡)
Crezi că omul ascunde în el însuși un labirint?
Labirintul este însuși cursul vieții noastre. Consider că fiecare în parte avem propriile noastre momente de impas, de eșec, de descurajare, de reușită, de evoluție constantă ș.a. Fiecare întâmplare din viața noastră trebuie privită ca pe un obstacol. Obstacol care, fără a fi depășit, nu ne permite să găsim "ieșirea din labirint".
Ce pericole ascunse crezi că l-ar putea amenința?
Acest labirint, raportându-ne la realitate, ar putea fi influențat de relațiile pe care le avem cu cei din jurul nostru, importanța pe care le-o acordăm, faptul că le permitem să ocupe un loc semnificativ în viața noastră, le suntem loiali și așteptăm același lucru în schimb. Odată și odată vom la concluzia că unica persoană în care ne putem încrede suntem noi înșine. NOI, noi sunt singurii care ne putem motiva să luptăm împotriva tuturor amenințărilor ce ne pun în pericol labirintul propriu.
Ce faci tu ca să nu te stăpânească frica, agresivitatea, neștiința, izolarea?
Răspunsul este simplu. Ceva ajunge să ne controleze doar dacă îi dăm importanță. Pentru a învinge frica, trebuie să înfruntăm exact lucrul de care ne temem, nu să îi cădem pradă. Agresivitatea... ei bine, atâta timp cât este ținută în noi se va acumula și ne va face rău. O putem elimina distanțându-ne de lucrurile negative din viața noastră. Neștiința dispare prin informare. Iar izolarea, depinde cum este privită. Pentru unii oameni, aici fiind și cazul meu, această izolare este benefică. Îmi dă ocazia să petrec timp eu cu mine și asta mă întărește extrem de mult.
