Peisajul de o mare frumuseţe este asemenea unui tablou pictat în alb. Natura se pierde sub albul rece al zăpezii. Felul în care totul este cuprins de albul infinit stârneşte celui care priveşte acest peisaj teamă şi nelinişte.
Cerul este tăcut şi mohorât. Razele soarelui rotund şi palid se chinuie să răzbată printre norii groşi şi albi. Din înaltul cerului fulgi mici şi deşi de zăpadă se rostogolesc fără încetare spre pământul deja acoperit de o mantie albă şi strălucitoare. Fulgii cad de parcă un personaj înspăimântător ar cerne fără încetare ninsoarea printr-o sită uriaşă. Vântul scăpat din hăţuri bate fără oprire, viscolind omătul în stânga şi în dreapta. Troiene mari de zăpadă pot fi observate ici-colo, iar cărările umblate de oameni sunt acoperite în totalitate de oceanul alb.
Iarna este anotimpul in care privelistea este surprinzătoare.Peste tot au cazut fulgii de nea,copii se distreaza in zapada făcând oameni de zapada.Sania aluneca pe partia înghețată de frigul ds afara.Acoperișurile caselor sunt si ele plins de zapada alba, shntem inconjurati de zapada.Iarna este cea mai mare sărbătoare Craciunul. De Craciun toata familia ne strangem in jurul mesei si incepem sa mancam bunătățile pregatite de mama. Iarna copii sunt liber. Au vacanta si se pot juca in zapada
