Răspuns :
G.cosbuc scrie balada "Pasa Hassan", in care reanvie un moment din trecutul istoric si anume rasunatoarea izbanda a lui Mihai Viteazul asupra cotropitorilor turci, la Calugareni. Multe din intamplarile narate de poet in opera sa isi au punctul de plecare in urmatorul fragment al cartii lui N. Balcescu:ïn acel minut ,Mihai, precum odinioara semizeii cantati de nemuritorul Omir (Homer) alerga intr-o parte si intr-alta in tabara turceasca, cautand pe Sinan, cand, vazand de departe pe Hassan-Pasa , se lua dupa dansul strigandu-i sa stea de e viteaz, sa se lupte cu dansul piept la piept, si cand de cand era sa-l ajunga cu palosul. Dar Hassan- Pasa fugea inspaimantat si nu se putea tine pe picioare de groaza. El merse de-si ascunse rusinea intr-un crang spinos, de unde de-abia a doua zi indrazni sa iasa la ai sai." Actiunea baladei"Pasa Hassan"este o inlantuire de mai multe episoade orgamizatepe baza unei gradatii ascendente. din primele versuri se desprinde imaginea dezastrului provocat "multimii pagane" de catre voda "cu fulgeu-n mana."Ca urmare, in randurile "turcimii-nvrajbite"se produce dezordine, Ïar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, Se-nchina prin balta." Mihai il descopera pe Pasa Hassan. Acum prim planul este ocupat de viteazul voevod muntean. El intra-n urdie "ca lupu-ntre oi",pe cand comandantul turc, "de mirare, e negru-paman;/Nu stie de-i vis ori aeve-i,/El vede cum zboara flacaii Sucevei,/El vede giaurul ca-i suflet de vant/ Si-n fata puterile turcilor sunt/Tariile pleve". Imaginea de dimensiuni colosale a lui Mihai domina spatiul dintre cer si pamant, ca o forta a naturii cosmic dezlantuita. In cele din urma, pasa isi gaseste salvarea in corturi unde "Spahiii...se-ndeasa grabit/Sa-i deie scapare". G. Cosbuc creeaza, prin contrast, doua personaje bine conturate: viteazul de la Calugareni si pasa Hassan, unul dintre comandantii turci. Comportamentul , faptele, gesturile, limbajul domnului muntean dezvaluie in el un exponent al luptei poporului nostru pentru libertate. Tumultos, plin de curaj pe campul de lupta, unde-si imbarbateaza ostenii, impunator, darz, gata sa se jertfeasca pentru independenta, Mihai da stralucire momentului istoric pe care -l reprezinta. El a intrat in constiinta contemporanilor si a urmasilor ca domnul care poarta un razboi drept, de aparare a suveranitatii Tarilor Romane, pregatindu-le pentru unirea de la 1600 dupa "pohta ce-a pohtit". Pentru a spori puterea de impresionare asupra cititorului la contactul cu acest personaj literar, G. Cosbucil prezinta la dimensiuni neobisnuite, hiperbolice si prin antiteza cu pasa Hassan.Verbele: älearga", ïmprastie", cutreiera", "taind", arata iuteala cu care actioneaza Mihai, razboinic exemplar care-si risca viata in inclestarea cu navalitorii. In antiteza cu domnul roman este prezentat Hassan , al carui orgoliu de comandant de armata este ingenunchiat de Mihai. La vederea viteazuklui care-l uremareste, inspaimantat, (citat: isi pirduse si capul...........mai dulce-i pieirea) gesturile turcului sunt precipitate, tradand panica teribila de care este stapanit:(citat "...mai tare zoreste.......el zboara soimeste). frica pasei e vecina cu nebunia. In ciuda iutelii cu care älearga de groaza pierii batut", lui i se pare "ca-n loc e tinut". Constructiile poetice prin care autorul il individualizeaza pe Hassan sunt insotite continuu de uronie: Ïi dardaie dintii, si-i galben - perit". ca si cum nimic omenesc n-ar mai fi in el din pricina fricii. etc e foarte mult de scris eu sper ca te-am putut ajuta cu atat