Răspuns :

Răspuns:

Aşezat la gura sobei noaptea pe când viscoleşte

                       Privesc focul, scump tovarăş, care vesel pâlpâieşte.

                       Şi prin flacăra albastră vreascurilor de aluni

                       Văd trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni.

                       Iată-o pasăre măiastră prinsă-n luptă c-un balaur;

                       Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punţi de aur;

                       Iată cai ce fug ca gândul; iată zmei înaripaţi

                       Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpăraţi.

                       Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume,

                       Aducând pe lumea albă feţi-frumoşi cu falnic nume;

                       Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai…

                       Nu departe stă Pepelea, tupilat în ilori de mai.

                       Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce mă-ncântă

                       E Ileana Cosânzeana!… în cosită floarea-i cântă.

                       Până-n ziuă stau pe gânduri şi la ea privesc uimit,

                       Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit!

Explicație:

Ac.-Acuzativ         cerbi-caz Ac  cu stele-caz AC     -n frunte - caz Ac.                              

N-Nominativ       pe punti-caz N      de aur - caz Ac (atribut subt prep)

G-genitiv            cai-caz N           ca gandul - caz Ac     zmei - N

D-dativ         in palaturi - caz Ac ,fete-caz ac,de-mparati-caz ac  , pajuri-caz N.     din lume-caz ac, pe lumea-caz ac,feti(sau feti-frumosi)- caz Ac,

cu nume-caz ac     -n lacul-caz ac , cel de lapte-caz Ac  , zanele-caz N.

din rai-caz Ac , Pepelea-caz N , in ilori-caz AC , DE MAI-CAZ Ac

pe mine-caz Ac , pe mine-caz ac,Ileana Cosanzeana -caz Vocativ ( avand in vedere semnul exclamarii , dar poate fi presupun Nominativ,dar lasa Vocativ) , in cosita-caz ac,floarea-caz N,  stau pe ganduri-expresie verbala,aminte-caz ac, de-o minune-caz Ac.

Gura-caz Acuzativ  

sobei-caz genitiv

noaptea-caz  acuzativ

focul-caz Ac.

tovaras-Acuzativ,e atribut apozitional , nu are cum sa fie nominativ

flacara - caz AC.

vreascurilor- Caz G.

de aluni-Caz Ac.

a povestilor - caz G.

o pasare-Caz N.

c-un balaur-caz AC.

Substantivul poate avea în propoziție diferite funcții sintactice: subiect, atribut, complement, nume predicativ. Atunci când îndeplinește aceste funcții sintactice, substantivul își schimbă forma și primește în construcția sa un articol hotărât (al, a, ai, ale) sau o prepoziție.

casa, casei, al casei, pe casă

Toate aceste forme pe care le poate lua un substantiv, pentru a exprima în propoziție diferite funcții sintactice, se numesc cazuri, iar formele acestor cazuri poartă denumirea de forme cauzale. Toate formele și construcțiile cauzale ale unui substantiv formează declinarea acelui substantiv.

În limba română substantivul are cinci cazuri: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ. În general, cazurile se stabilesc cu ajutorul întrebărilor.

Cazul nominativ (N)

Întrebări specifice cazului cine? ce? care?

Funcții sintactice posibile subiect, nume predicativ, atribut

Pentru mai multe detalii, vezi substantivul la cazul nominativ.

Cazul acuzativ (Ac)

Întrebări specifice cazului ce? pe cine? pe ce? cu cine? cu ce? la cine? la ce? despre cine? despre ce? lângă cine? lângă ce? de la cine? de la ce? unde? de unde? până unde? când? cum? care? ce fel de?

Funcții sintactice posibile complement direct, complement indirect, complement de agent, atribut substantival prepozițional, nume predicativ, complement circumstanțial de loc, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de scop

Pentru mai multe detalii, vezi substantivul la cazul acuzativ.

Cazul genitiv (G)

Întrebări specifice cazului al cui? a cui? ai cui? ale cui?

Funcții sintactice posibile atribut substantival genitival, atribut substantival prepozițional, atribut substantival apozițional, nume predicativ, complement indirect, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de loc, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de scop

Pentru mai multe detalii, vezi substantivul la cazul genitiv.

Cazul dativ (D)

Întrebări specifice cazului cui?

Funcții sintactice posibile atribut substantival prepozițional, atribut apozițional, nume predicativ, complement indirect, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de cauză

Pentru mai multe detalii, vezi substantivul la cazul dativ.

Cazul vocativ (V)

Întrebări specifice cazului –

Funcții sintactice posibile –

Pentru mai multe detalii, vezi substantivul la cazul vocativ.