Eram in padure impreuna cu tatal meu.La un moment dat am facut o cotitura si tata disparuse de langa mine.Singur fiind am decis sa gasesc drumul inapoi acasa.In calea mea iesi o caprioara,tanara si sanatoasa.
Am urmat-o pana cand inaintea noastra nu mai ramaneau decat crengile tremurand,stropii din frunze scuturandu-se ca lacrimile.Caprioarei ii se facuse somn si se aseza mai retrasa intr-o umbra.Eu nu am ramas cu ea, am decis sa nu ma opresc si sa imi continui aventura in padure.Pana la urma mi se facuse foame si sete si nu mai puteam indura soarele ce ardea pe cer.Mergand eu in continuare, am fazut o figura familiara.Era caprioara,insetata si ea.Am ajuns impreuna la un rau.Era foarte adanc.Stiam ca nu il pot traversa in inot.Ce bine mi-ar fi prins ajutorul fratelui meu in ziua acea!El era cel mai bun cand era vorba de construit barci.Destept fiind am gasit si eu uneltele ca sa construiesc o barca mica, dar sigura.La capatul raului nu mai auzeam nimic inafara de sunetul apei.Nu mai aveam putere, a trebuit sa ma asez.Am adormit cat ai clipi ,iar asa am patruns in lumea viselor.In visul meu, am visat o poteca, dar nu una obisnuita, ci una oe care nu poti pasi numai daca stii exact unde vrei sa ajungi.Este o poteca magica care te duce oriunde in lume doar daca o rogi frumos.
Cand m-am trezit eram in bratele tatei.Ne indreptam spre satul nostru.A fost o aventura de speriat, dar nimeni nu poate uita o aventura in care a calatorit peste tot.
