Răspuns :
Răspuns:
Atat de fragedă:
Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea alba de cireș
Și ca un înger dintre oameni
În calea vieții mele ieși
Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior
Și de la creștet pân-în poale
Plutesti ca visul de usor
Din încrețite ea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc
S-atarna sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi și noroc
O, vis ferice de iubire,
Mireasă blândă din povești,
Nu mai zâmbi! A ta zMi-arata
Mi-arata cât de dulce esti,
Cât pcu-a cu-a farmecului noapte
Sa-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu-mbratisari de brațe reci.
De-odata trece-o cugetare,
Un val pe ochii tăi fierbinți:
E-ntunecoasa renunțare,
E umbra dulcilor dorinți.
Te duci,s-am înțeles prea bine
Să nu ma tin de pasul tău,
Pierdută vecinica pentru mine,
Mireasa sufletului meu!
Ca te-am zărit e a mea vină
Și veșnic n-o sa mi-o iert,
Spasi-voi visul de lumină
Tinzandu-mi dreapta în deșert.
S-o să-mi răsai ca o icoană
A pupurei verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroană-
Unde te duci? Când o să vii?