Răspuns :

Răspuns:

Atat de fragedă:

Atât de fragedă, te-asameni

Cu floarea alba de cireș

Și ca un înger dintre oameni

În calea vieții mele ieși

Abia atingi covorul moale,

Mătasa sună sub picior

Și de la creștet pân-în poale

Plutesti ca visul de usor

Din încrețite ea lungii rochii

Răsai ca marmura în loc

S-atarna sufletu-mi de ochii

Cei plini de lacrimi și noroc

O, vis ferice de iubire,

Mireasă blândă din povești,

Nu mai zâmbi! A ta zMi-arata

Mi-arata cât de dulce esti,

Cât pcu-a cu-a farmecului noapte

Sa-ntuneci ochii mei pe veci,

Cu-a gurii tale calde soapte,

Cu-mbratisari de brațe reci.

De-odata trece-o cugetare,

Un val pe ochii tăi fierbinți:

E-ntunecoasa renunțare,

E umbra dulcilor dorinți.

Te duci,s-am înțeles prea bine

Să nu ma tin de pasul tău,

Pierdută vecinica pentru mine,

Mireasa sufletului meu!

Ca te-am zărit e a mea vină

Și veșnic n-o sa mi-o iert,

Spasi-voi visul de lumină

Tinzandu-mi dreapta în deșert.

S-o să-mi răsai ca o icoană

A pupurei verginei Marii,

Pe fruntea ta purtând coroană-

Unde te duci? Când o să vii?