Răspuns :
Răspuns:
Explicație:
Este un roan de tip obiectiv prin naratiunea la pers a III-a,naratorul omniscient si omnipresent,obiectivitate,atitudine detasata in descriere,veridicitate.
Autorul marturiseste ca in lunga sa truda de creatie,in cei 7 ani in care a lucrat la roman,un rol important l-au avut impresia afectiva si acumularea de material documentar.
O scena vazuta de scriitor pe colinele din prejurul satului la impresionat in mod deosebit si a constituit punctual de plecare al romanului : Aflat la vanatoare,Rebreanu a observant un taran imbracat in haine de sarbatoare care s-a aplecat si a sarutat pamantul “ca pe o ibovnica”.
O intamplare relatata de sora sa Livia i-a retinut atentia : O fata instarita ramasa insarcinata cu un taran sarac,a fost batuta crunt de tatal sau pt ca acum trebuia sa se inrudeasca cu un sarantoc care nu stia sa munceasca pamantul si nici nu il iubea.
Discutia pe care autorul a avut-o cu un taran sarac,vrednic si muncitor pe nume Ion Boldijar al glanetasului care nu avea pamant si care pronunta cuvintele cu atata sete si lacomie,de parca ar fi fost vorba de o fiinta vie si adorata.
Amintirile autorului de copil ardelean care a trait si a observant in jurul lui mentalitatile si obiceiurile taranilr,viata lor complicate si complexa din cauza ocupatiei Imperiului Austro-ungar.
Tema romanului este prezentarea problematici pamantului in conditiile satului ardelean de la inceputul sec 20, romanul prezinta lupta unui taran sarac pt a obtine pamant si consecinta faptelor sale.
Caracterul monographic al romanului orienteaza investigatia narativa spre diverse aspect ale lumi rurale : obiceiuri legate de marile moment din viata omului-nastera,botezul,inmormantarea-,relatii sociale generate de diferentele economice-stratificarea sociala- sau cultural-universul taranilor,universal intelectualitatii rurale-,relatiile de familie.
Tema central,posesiunea pamantului,este dublata de tema iubirii.
In plan symbolic destinul protagonistului se plaseaza pe 2 coordonate : iubirea si pamantul. Critical Nicolae Manolescu afirma ca”in centrul romanului se afla patima lui Ion,ca forma a instinctului de pasiune”. De aceea nu problema pamantului o considera central,ci tema destinului.
Romanul are o structura simetrica,circular,ce se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas,loc al actunii romanului. Drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si asemenea ramie unui tablou,el separa viata reala a cititorului de viata fictional a personajelor din roman. Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul sec 20,cu aspect topografice,etnografice(hora)si sociale. Descrierea caselor ilustreaza conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje in desfasurare narativa. Crucea stramba de la marginea satului,cu un Hristos de tinichea ruginita anticipeaza tragismul destinelor. Descrierea finala incheie simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata.
Romanul este acatuit din 2 parti opuse si complementare,coordonate ale evolutiei interioare a personajului principal:”Glasul pamantului”si”Glasul iubirii”. Titlurile celor 13 capitole sunt semnificative,discursul narativ avand un”Inceput” si un”Sfarsit”.
Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimi si a intelectualitati rurale. Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta,iar succesiunea secventelor narrative este redata prin inlantuire(respectarea cronologica a faptelor). Viata personajelor se desfasoara dupa legile interne ale lumi lor si evolueaza paralel. Amestecul lor este dezaprobat de doamna Herdelea la hora,dar interferenta se produce in sensul determinari destinului unui personaj din celalalt plan prin gesture care par a fi dictate de hazard. Drama lui Ion si a altor personaje din planul taranimi este dictate de o vorba aruncata inconstient de Titu Herdelea:”Daca nu vrea sa ti-o dea el de buna voie,trebuie sa il silesti!”,dupa cum drama invatatorului Herdelea este declansata demarturisirea lui Ion carei-a scris jalba,in urma confruntari cu Simion Lungu.
Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica,in care satul este strans la hora,in curtea Todosiei,vaduva lui Maxim Oprea. In expozitiune sunt prezentate personajele principale,timpul si spatial,ceea ce confera veridicitatea romanului realist.