Răspuns:
Am avut o mare surpriză când m-am trezit în acea dimineață și am văzut prima cădere a zăpezii, spre marea bucurie a tuturor copiilor de la noi. Mult așteptata iarnă a ajuns în cele din urmă și așteptam cu nerăbdarea încetarea potopului cu fulgi mari, albi și strălucitori, deoarece voiam să merg la săniuș cu prietenii mei.
Așa că am fost nevoită să mai stau în casă, însă am avut șansa să admir spectacolul fulgilor argintii care se așezau pe pământ, transformându-se într-un strat pufos de zăpadă. Vedeam acoperișurile caselor devenind albe și sub ochii mei vedeam cum peisajul se transforma ca-n poveștile cu zâne. Nori firavi de fum ieșeau din coșurile de cărămidă ale caselor printre jucăușii fulgi de nea.
După încetarea zăpezii, străzile satului începură să fie animate. Copiii mai mici își construiau oameni de zăpadă, unii se băteau cu bulgări de zăpadă, alții se dădeau cu săniile sau cu schiurile pe dealuri și se simțea viața pretutindeni. Unii, mai curajoși, aruncau cu bulgări în trecătorii grăbiți, spre marea încântare a celor mici care complotau cu indulgență cu cei mai mari. Țipete de bucurie, plânsete, râsete, voci cristaline de copii străpungeau văzduhul și ecoul văilor și al dealurilor intensificau agitația.
Cele mai așteptate clipe ajunseseră și nici un copil nu lipsea de la aceste jocuri, de la aceste mici întâlniri zgomotoase care se vor transforma în curând în amintiri de odinioară.
Dar, alte momente de neuitat erau așteptate în fiecare an, cu mare încântare și anume Ajunul Crăciunului. În centrul satului, în intersecție oamenii puneau un brad frumos și toată lumea trebuia să vină și să pună decorațiuni, globuri, îngerași, ghirlande multicolore, lumânărele, instalații cu beculețe de toate culorile. Grupuri mici de copii se formau în jurul bradului și începeau să cânte colinde sau să recite poezii. Fetele mai mari serveau oamenii cu prăjituri, cu ceai sau cu vin fiert, iar micuților le dădeau dulciuri, în special acadele și batonașe din zahăr ars.
Iarna va rămâne mereu anotimpul meu preferat. Nu voi uita niciodată petrecerile acestea de Crăciun, la care participa tot satul, cu mic, cu mare, nici concursurile de săniuș, nici vremea colindelor, nici bradul cel impozant din mijlocul satului, în jurul căruia ne strângeam și ne înveseleam până târziu. Viața mi se părea mai intensă în momentele de iarnă, fiind plină de bucurie, dragoste și împlinire sufletească.
Explicație: