Salut ! ✿
Virgula, ca semn de punctuație, are rolul în secvența ” Da’ştii, frate, da’nu ştii ” de a delimita un substantiv în cazul vocativ de restul enunțului și de a arăta o pauză în vorbire.
Virgula se mai poate folosi în contexte diferite:
- delimitează cuvintele care formează o apoziție: Alexandra, cea mai bună prietenă a ei, mi-a înșelat așteptările.
- marchează coordonarea prin juxtapunere la nivelul propoziției și la nivelul frazei: Am ales cele mai proaspete căpșuni, cireșe și vișine.
- se folosește înaintea conjuncțiilor coordonatoare dversative și după conjuncțiile sau locuțiunile conjuncționale conclusive: Avea cinci ani. Deci, era momentul potrivit să meargă în excursie cu familia.
- desparte construcții gerunziale: Alergând spre casă, am găsit o pisicuță rătăcită.
- desparte propoziții subordonatoare de cauza, concesive și consecutive de regena lor: Nu mi-a răspuns la telefon, pentru că era ocupat.
- marchează lipsa unui cuvânt - propoziții eliptice;
- delimitează construcțiile indicente - vorbirea directă de vorbirea indirectă;
