Explicație:
In epoca moderna, ideea romanitarii romanilor a fost folosta drept arma politica in revendicarile nationale. Aceasta idee va aparea in secolul XVIII de la mostenitorii si continuatorii lui Inochentie Micu, dar si in Tara Romaneasca si Molodova in memoriile asupra unor boieri. Aceasta idee va aparea simptomatic in luptele cheie ale romanilor pentru emancipare politica, unitate, independenta nationala.
Secolul XIX aduce la inceputul sau contributia Scolii Ardelene in ceea ce priveste romanitatea romanilor. Continuandu-l pe Cantemir, sustinatorii acestui curent nu accepta decat pura obarsie romana a romanilor. Militand pentru romanii transilvaneni tinuti intr-o stare neta de inferioritate de catre elita conducatoare maghiara, corifeii Scolii Ardelene vor folosi ideea romanitatii drept arma politica. Urmasi ai stapanilor lumii a caror limba era inca oficiala in Transilvania si Ungaria, romanii se saturasera de situatia umilitoare in care se aflau de natiune tolerata si exclusa de la drepturile politice si culturale. Astfel, recursul la originea romana, fara nici un pic de amestec strain era necesar in lupta pentru emanciparea acestora la care s-au angajat continuatorii lui Micu-Klein. Astfel, reprezentatii acestui curent invocau exterminarea dacilor din noua provincie cucerita si inexistenta casatoriilor mixte.
Istoriografia comunista
Dupa al Doilea Razboi Mondial, atat Ungaria cat si Romania au devenit “state-satelit” ale URSS-ului, iar teoriile staliniste despre caracterul “impunator” al stapanirii sclavagiste romane si rolul slavilor in istoria Europei a schimbat dramatic intregul context istoriografic. In actiunea sa de consolidare a puterii obtinute in 1965, Nicolae Ceausescu a debutat reinvierea unui puternic sentiment national. Insa, imediat dupa aceea ideologia si istoriografia vor fi dominate de teorii care minimalizau aportul factorului roman, din nou fiind denuntat ca asupritor, de aceasta data insa, in favoarea civilizatiei locale a geto-dacilor. O polemica tot mai acerba cu bulgarii si ungarii traducea in 1980 tendinta regimulor comuniste de a folosi instrumentele nationalismului agresiv pentru salvarea dominatiei exercitate de partidele comuniste. Mihai Roller a devenin istoricul oficial al regimului. In manualul de Istorie a Romanilor din 1947 Roller impreuna cu colaboratorii sai negau romanitatea romanilor si exagerau rolul slavilor in etnogeneza romaneasca.
Concluzie
Privind retrospectiv, putem constata ca afirmarea romanitatii romanilor a depasit mereu cadrul stiintific, in masura in care a insemnat si un semn al asumarii identitatii europene, in vreme ce absolutizarea traditiei traco-getite a reflectat mai degraba tendinta contrara, de inchidere intr-o identitate istorica izolata si autarhica. In conditiile actuale, cand Romania ca si statele vecine, Ungaria si Bulgaria, fac parte din Uniunea Europeana, argumentul intaietatii istorice nu mai are valoare politica, iar reconstituirea trecutului nu mai are consecinte asupra drepturilor inalienabile ale cetatenilor acestei rogiuni. Romanitatea romanilor nu mai are a fi demonstrata, cu atat mai putin conestata, poate fi recunoscuta ca fapt istoric cert.
.................
Sper ca te-am ajutat!
