Poate că e un pic cam deplasat tot ce o să spun pentru că Dumnezeu este și ne ajută mereu, dar dacă chiar există, de ce noi? Cu ce scop? Întotdeauna m-am întrebat ce scop avem noi toți pe Pământ pentru că, până la urmă, toți o să îmbătrânim și o să murim. Și după ce? Ar trebui să credem în religia ortodoxă care spune că după moarte o să mergem în rai sau în iad. Dacă m-aș lua după ei, tot ei spun că Dumnezeu iartă păcatele, atunci de ce mai există "judecata de apoi"?
Aș vrea să cred în oameni de știință și în teoriile lor care descriu cum a apărut totul, deși nici ei nu au toate răspunsurile. De exemplu, punctul acela din care mai târziu a apărut așa numitul Big-Bang trebuia să fie și el undeva, nu? Dar unde?
Toată chestia asta mi se pare o harababură totală. Îmi pare rău dacă v-am irosit timpu cu textul meu lung, cu toate că mi-ar plăcea să aud și părerile altora.

Răspuns :

         

                         Iti raspund din perspectiva unui copil ce inca afla dar deocamdata este de partea ateismului . Este bine?Nu stiu.Asa cred acum,asa spun,asa fac.

,,Dumnezeu este și ne ajută mereu, dar dacă chiar există, de ce noi? Cu ce scop?"

                        Incercam altfel . DACA Dumnezeu exista , de ce nu ne ajuta pe toti?De ce se nasc copii cu dizabilitati?De ce au murit oameni nevinovati in razboaie?Aceste intrebari  imi pun la indoiala credinta in Dumnezeu. Este posibil sa gresesc,nu bag mana in foc. Urasc nespus de mult sa mi se impuna ceva si ,personal, am simtit ca am fost fortata sa cred. Consider ca suntem strict rezultatul haosului natural in plina evolutie si doar atat . Scopul ni-l stabilim singuri din moment ce avem ratiune si suntem diferiti .

,, Întotdeauna m-am întrebat ce scop avem noi toți pe Pământ pentru că, până la urmă, toți o să îmbătrânim și o să murim.”

                            Intrebarea fiind repetata , imi rescriu acelasi raspuns : Scopul ni-l stabilim singuri din moment ce avem ratiune si suntem diferiti . Este doar un motiv pe care il consideram destul de important si nimic altceva . Cat timp nu suntem creati de ceva ce ne poate controla actiunile,suntem liberi sa facem ce consideram bun pentru a ne simti multumiti sufleteste .Suntem doar niste animale cu un IQ mai mare ce ne permite sa interpretam viata.

Din pacate mamica natura ne-a facut muritori, lucru ce ne forteaza sa masuram timpul .  De ce sa nu consideram ca scopul vietii este insusi viata?

,, Și după ce? Ar trebui să credem în religia ortodoxă care spune că după moarte o să mergem în rai sau în iad. Dacă m-aș lua după ei, tot ei spun că Dumnezeu iartă păcatele, atunci de ce mai există "judecata de apoi"?”

               Nu ar trebui sa credem in religie ; este doar o forma de manipulare in masa. Sunt multe lucruri in biblie  ce nu-si au logica doar ca nu multi le acorda importanta ...sa nu cumva sa ne trimita Dumnezeu in iad daca il suparam !

,, Aș vrea să cred în oameni de știință și în teoriile lor care descriu cum a apărut totul, deși nici ei nu au toate răspunsurile. De exemplu, punctul acela din care mai târziu a apărut așa numitul Big-Bang trebuia să fie și el undeva, nu? Dar unde?”

                 Inca de la aparitia formei umane de viata , lumea evolueaza . Oamenii au cercetat , inventat…au evoluat . Ce te face sa crezi ca s-a oprit timpul cunoasterii?Nu stim tot dar continuam sa aflam . Aceeasi intrebare ar putea fi adresata si in mod religios : De unde a aparut Dumnezeu ? Un credincios ti-ar raspunde ca el a fost aici intodeauna.Intr-o zi se va afla si cauza aparitiei acelui punct .Probabil un credincios va dori sa-mi sara in cap explicandu-mi ca TREBUIE domne sa cred . Inainte sa faci asta , tu , credinciosule , spune-mi…eu te-am obligat sa nu crezi?

             Este un lucru bun credinta?

Da. Poti sa crezi in mine,in tine,intr-o floare , intr-un munte si intr-un Dumnezeu deoarece tot credinta se numeste.Nu este un lucru rau sa crezi in ceva cat timp te ajuta sa treci prin momente grele .Totusi este gresit sa vrei sa controlezi credinta altora . Acum m-am referit strict la credinta,nu la religie.

             Are rost sa cred in religie?

Depinde in ce masura o faci . Pentru mine,personal, religia imi are aceeasi valoare cu povestea “ Capra cu trei iezi” . Documenteaza-te,afla si dupa decide ce parere ai . Ateu fiind,nu resping o carte despre religii daca am ocazia .

Totusi , intrebarea mai corecta era  “De ce se schimba religiile?De ce sunt mai multe?”. Teoretic este aceeasi istorie a lui Dumnezeu dar practic intamplarile sunt diferite.   

     Trebuie sa respect oamenii credinciosi?

Evident. Doar pentru ca nu au aceeasi parere cu tine,nu inseamna ca nu este in regula .Pierde-ti respectul in ei atunci cand consideri ca ei nu-l iau in seama pe al tau . Totusi,fa-o intr-un mod edicat , parasind zona.

De unde cred ca a aparut conceptia de Dumnezeu?

Din nevoia de putere,din momente critice , din nevoia de speranta , de motiv .

Pe cel inteligent l-a interest speranta iar pe cel destept l-a interest puterea asupra celui inteligent.Evidentiez faptul ca am spus destept si nu inteligent .

Nu mi-am ordonat prea mult ideile si daca simti neaparat nevoia,le vei interpreta gresit dar nu este vina mea . Este doar opinia mea .Imi cer scuze pentru posibilele greseli gramaticale existente.





,, Dumnezeu este și ne ajută mereu''

Personal nu l-am cunoscut pe acest ''Dumnezeu'', am auzit de el, povesti, invataturi si cate si mai cate, una mai uimitoare ca alta. Totusi, EL nu este doar Dumnezeu,  e cunoscut sub multe nume,  Allah, Budha, The Lord.. si as putea sa-ti insir  o intreaga lista, sau poate chiar mai multe doar cu numele a tuturor ''divinitatilor'' de-a lungul istoriei, dar ce rost ar avea? O sa rezum toata ''esenta divinitatii'' in cuvantul ''EL''.
Ma repet, despre EL s-au zis multe, ca exista, ca ne ajuta ocazional sau poate chiar mereu si  ca  ne indruma in vietile   noastre, afirmatii posibile. Repet, posibil, posibilitatea are doua variante (DA/NU),  cred ca ai auzit si tu  de existenta mai multor ''tabere'', opuse celor religioase, cum ar fi ateismul, agnotismul,   care fie resping existenta divinitatilor, fie sustin existenta, dar nu si a implicarea acesteia in vietile noastre, sau implicarea acesteia in lume.
EL nu este, EL exista,  si asta nu pentru cei care cred in el, ci pentru cei care stiu de EL.  Stiinta fata de EL   este insasi un ajutor, caci,  omul este un animal social   care in zilele noastre este supus la un stres continuu, simpla existenta a ''cuiva'' care te  asculta mereu, care   stii ca te-ar ajuta si intelege face omul sa se simta   calm, in siguranta, iubit,  in concluzie, mai putin stresat.
Credinta este astfel un bun antistresant? Da, credinta are aceste beneficii,  de a destresa oamenii. De ce credinta este un antistresant? Fiindca  oamenii religiosi, majoritatea, inceteaza in as mai pune intrebari despre originea omenirii, despre originea a tot, sunt siguri pe ei de provenienta acestor lucruri de la EL, sunt siguri pe siguranta, iubirea si intelegerea lor la orice ora, minut, secunda din zi si noapte, datorita LUI. Astfel, studiile au aratat ca oamenii religiosi nu doar ca sunt mai    putin stresat decat cei nonreligiosi, dar sunt si mai fericiti. Stresul  fiind in legatura directa  cu   gradul de fericire din vietile noastre.

,, De ce noi? ''
Nu este  vorba doar de noi aici, noi ca rasa umana, in niciun caz, EL   este posibil sa ocroteasca    poate chiar  si lucrurile de care noi nu suntem inca constienti,  EL este posibil sa ocroteasca totul, de aici vine si sentimentul de siguranta.  Noi, fiindca suntem ''copiii'' lui, de aici  vine sentimentul de a fi iubit.

,,Cu ce scop?''
Probabil niciunul, probabil   cu scopul a tot, cine stie? Omul  dupa mine este lasat sa creeze in urma lui ceva, caci omul vine si trece, dar creatia ramane acolo pe vecie.
In concluzie, care este scopul omului? De a iubi, nu doar oamenii din jurul lui, cat si strainii,  natura, animalele, de a iubi tot ce il inconjoara, ne inconjoara, de a descoperi si de a creea.


,, până la urmă, toți o să îmbătrânim și o să murim. Și după ce?
Moartea nu este finalul vietii, moartea este o parte din viata, si cand ai inteles asta si nu ti-a mai fost frica de ea, in aceea zi ai invatat si cum sa traiesti cu adevarat. Este adevarat, ne-am nascut,  unii  am trait, altii doar am fost in viata, am murit, continuam sa ne nastem, sa traim, sa murim, si pentru ce? Pentru ca viata e o libera alegere, tu alegi daca vrei sa devii presedintele de maine,  cel mai mare criminal   din istorie, inventatorul leacului pentru o boala incurabila sau  cel/cea ce a schimbat/creat ceva, viata   nu  are un arbitru,  fiindca noi singuri reprezentam arbitrul din vietile noastre, noi singuri hotaram daca ceva e corect, gresit, bun sau rau,  si fiindca suntem diferiti pute vedea raul ca bine si binele ca rau.