Ferigile sunt considerate primele cormofite apărute pe uscat, adaptate structural şi funcţional mediului terestru şi mai rar celui acvatic. Cea mai importantă adaptare apă rută în morfologia ferigilor o constituie diferenţierea corpului acestora în rădăcină, tulpină şi frunză, toate alcătuind cormul. Diferenţierea morfologica a cormului s-a făcut în paralel cu una structural/anatomică. Spre deosebire de talofite, la ferigi au apărut numeroase ţesuturi şi s-a generalizat reproducerea sexuată. Cei mai mulţi specialişti consideră că ferigile îşi au originea în algele verzi. Ferigile ancestrale au generat depozitele petrolifere şi carbonifere de mare interes economic. O atenţie deosebită se acordă, în zilele noastre, protecţiei şi conservării ferigilor, cunoaşterii biologiei acestora şi stopării degradării populaţiilor de ferigi. Defrişarea pădurilor, locul de viaţă al ferigilor, vânzarea frunzelor de ferigi în buchete de flori tăiate afecteză permanent speciile de ferigi din flora spontană.
