Răspuns :
Am visat azi noapte ceva... frumos si apoi urat. Dintr-un vis frumos s-a transformat intr-un cosmar! Sa va povestesc.... Eram cercetatoare la un laborator stiintific. Impreuna cu colegii mei incercam sa construim "masina timpului". Eram aproape de final. Totul era perfect! Trebuie sa mentionez ca actiunea se petrecea in vreumurile noastre, sau poate cu vreo 5 ani inainte... prin 2013. Masina era gata, dar cineva trebuia sa o testeze. Eu fiind mai curioasa si destul de curajoasa incat sa risc sa ma intorc in timp m-am urcat in masina timpului impreuna cu inca 2 cercetatatori si... am pornit! Aparatul era programat sa ne trimita cu doi ani inainte, adica in 2015. Un circuit s-a ars! Va intrebati ce a urmat nu? Pai...am ajuns cu multi ani in urma... nu stiu exact in ce an, dar sigur eram cu multe sute de ani in urma... Initial ne-am speriat, dar cand am vazut cat de pasnici sunt oamenii nu ne-am mai facut probleme! Acum sa va spun cum era acolo... Era o lume pe care noi nici nu o visam astazi! Totul era verde, oamenii ocroteau natura, fiindca ea ii ajuta.... Erau pajisti pline de flori si fluturi! Intr-adevar divin! Un adevarat colt de rai! E adevarat, oamenii nu erau prea destepti, dar respecteau traditia si erau "mai sanatosi decat sanatosi"! Nu existau masini, iar oamenii nici nu stiau ce-i ala "cancer"... nu exista mancare fast food, iar oamenii nici nu stiau ce-i aia obezitate! In fine....totul era de-a dreptul uimitor. Am reusit sa reparam masina timpului si am pornit inapoi in vremea nostra, chiar daca nici nu ne venea sa venim acasa cand vazusem acele minunatii.... Pe drum spre casa masina iar s-a defectat! De data asta nu stiam ce s-a intamplat.... Am ajuns in anul 2200... de aici cosmarul a inceput! Oamenii erau cidati, purtau baterii si casti ca sa poata supravietui! Animale nu mai existau! Un singur soricel ramasese... care era tinut intr-o cutie de sticla pentru a fi protejat. In momentul acela era foarte pretios. Sa nu mai spun de plante! Pomi nu mai erau, flori nu mai erau! Nimic nu mai era! Doar un cactus, care si acesta la randul lui era protejat si considerat monument. Soarele ardea peste tot pamantul.. Incalzirea globala se intampla. Oamenii nu aveau oxigen, foloseu aparate pentru a respira, nu aveau mancare sanatoasa... mancau pamant... isi doreau sa vina sfarsitul lumii sa scape de viata lor nefericita. Deodata a venit un copil la noi. Acestea ne-a spus: "Oare exista odata o planeta albastra numita Terra in care oamenii aveau paduri, existau flori? Sau e doar o legenda?", apoi o lacrima s-a scurs pe obrajorul lui... M-a cuprins si pe mine plansul... si m-am trezit speriata... Vedeti oameni buni ce se intampla daca nu suntem atenti? Daca nu stim sa ne comportam si sa respectam planeta? Nimeni nu-si doreste sa se intemple asa ceva....nici eu, nici tu, nici el! Asa ca... haideti sa luam masuri de acum! Sa nu ajungem ca planeta noastra albastra, plina de paduri frumoase sa ajunga doar o legenda! Visul asta nu a fost real! Normal doar e un vis, dar poate deveni realitate!