are ritm trohaic.....................
Fata este surprinsa in plina miscare si ficare trasatura ni se dezvaluie
treptat, fiind aduse in prim-plan, rand pe rand. Chipul miresei re
prezinta idealul de frumusete feminina al poetului. Gingasia este
reliefata direct prin expresia '' mana ginagsei mirese '', ca apoi sa se
opreasca asupra unui detaliu vestimentar ( '' poala lung-a albei rochii
'' ), care simbolizeaza puritatea, nevinovatia fetei de imparat emotia
puternica, bucuria si fericirea pentru implinirea visului de iubire sunt
puse in lumina prin comparatia '' fata-i rosie ca marul '', prin
metafora '' noroc '' si prin epitetul '' i-s umezi ochii ''.
Cuceritoare sunt nu numai frumusetea si puritatea morala a miresei, dar
si aspectul ei fizic, ce se remarca prin parul bogat si matasos care-i
curge peste brate si umeri : '' la pamant maica ajunge al ei par de aur
moale, / care-i cade peste brate, peste umerele goale ''.
Epitetul dublu '' par de aur moale '' si hiperbola ce contine si o
inversiune ( '' la pamant maica ajunge '' ) vin sa sugereze galbenul si
bogatia parului si curgerea lui domoala, dar si ideea de desavarsire, de
perfectiune. Gratia in miscari si delicatetea fetei de imparat sunt
surprinse prin intermediul a doua epitete ale verbului : '' vine
mladioasa '', trupul ei '' frumos in poarta '', iar florile albastre din
par, ce contrasteaza cu galbenul auriu al acestuia, devin simbol al
iubirii si al puritatii. '' Steaua in frunte '' este semnul celor alesi
si o situeaza in rand cu '' soarele si lumina '', cu astrele, cu
elemente cosmice. Astfel, '' steaua '' aureoleaza acest portret al
miresei de o frumusete fizica si morala rapitoare, asemenea unei Ilenei
Cosanzene a basmelor noastre populare.
Portretul realizat de Mihai Eminescu este preponderent fizic, insa
insusirile fizice le sugereaza pe cale morala, care completeaza in mod
fericit trasaturile de caracter ale fetei de imparat, in postura ei de
aleasa a inimii lui Calin.
