primele doua versuri constituie o propozitie cu subiectul inclus("zareste"-el,pers, III-a sg.), dar nedeterminat,daca nu cumva chiar titlul poeziei i-ar purtea servi drept subiect, in timp ce accentul logic cade pe complementul direct("pe voda"), intarit in versul al patrulea prin prezenta aceluiasi voda in pozitie de subiect("caci voda o-mparte..."). cele trei strofe de inceput au un caracter descriptiv, dar nu static, senzatia de miscare, de framantare, de tumult fiind data de frecventa verbelor, cele mai multe de actiune("s-asvarle", ö-mparte", "se-ndeasa", curgand", "rup","salta", "se rupe", "cade", ïzbit", "s-arunca"). pozitia "retrasa"a lui Hassan("sub poala padurii", "departe de lunca")contrasteaza evident cu prezenta acvtiva a lui Mihai care, la randul sauïi zareste"pe ienicerii comandati de pasa, asupra carora porneste ca o forta stihila, sugerata de comparatii simple("ca volbura toamnei", "ca lupu-ntre oi") si de o noua aglomerare de verbede miscare. frica, spaima, lasitatea sunt sugerate de Cosbuc prin notarea reactiilor fizice. finalul dezvaluie o alta fateta a tehnici de evocare istorica folosita aici de poet- umorul, ironia, comicul, care domina, de altfel, si alte creatii cosbuciene precum Cetatea Neamtului sau Cantecul redutei. sper ca te-am putut ajuta
