În jurul nostru la fiecare pas observăm violenţa, la televizor toate ştirile vorbesc despre violenţă , în magazine, bănci, benzinării, în intersecţii observăm violenţa sub toate formele ei: pasivă, agresivă, şireată. De aceea în lumea întreagă sunt atât de frecvente agresiunile, bătăile, conflictele, crimele şi războaiele.
Eu sunt de părere că întotdeauna un conflict se poate rezolva pe cale paşnică.
Pentru aceasta este nevoie de oameni conştienţi, educaţi, cu o atitudine sănătoasă.
Pentru ca, noi copiii sa fim pregătiţi pentru societate trebuie să avem cunoştinţe despre non-violenţă dar şi despre prevenirea violenţei, începând din şcoală.
Violenţa în şcoală se manifestă diferit. Uneori se poate observa, alteori o putem simţi.
De exemplu violenţa între elevii din aceeaşi clasă când nu se inţeleg şi se ceartă este o formă de violenţă verbală. Ea poate fi prin jigniri, porecle, epitete negative, cuvinte urâte, înjurături. Cauzele pot fi multiple şi anume : trăsături fizice, psihice, religioase, etnice.
Violenţă este şi între elevi din clase diferite sau de vârste diferite. Adesea se poate ajunge la bătai, răzbunări chiar şi în afara şcolii. Aceasta este o formă de violenţă fizică.
În unele şcoli se întâmplă să auzim cazuri de conflicte între elevi şi profesori din cauza elevilor indisciplinaţi, agresivi sau foarte activi. Adesea elevul sfidează profesorul şi atunci este o formă de violenţă pasivă. Alteori, profesorul poate fi acela care să nu agreeze atitudinea elevului şi de aici se naşte un fel de antipatie care nu duce la un final bun.
Un elev violent se poate descrie astfel: o fire agitată, egoist, agresiv, încăpăţânat, brutal, mincinos, obraznic, certăreţ, impulsiv, care nu suportă observaţiile, nu se poate controla, nu îşi înţelege colegii, face pe bravul ca sa iasă în evidentă şi să pară diferit de ceilalţi - prin aceasta înţelegând că le este superior.
Cauzele acestui comportament pot fi diferite: situaţia din familie, mediul social în care trăieşte, prieteniile pe care le are elevul în şcoală sau în afara ei.
Pentru ca un astfel de elev, să fie ajutat, el trebuie înţeles. De aceea dirigintele clasei este mai atent şi îl poate ajuta şi îndruma, apoi profesorii care îi predau îl pot sfătui şi e necesară intervenţia consilierului şcolii.
În toate şcolile din ţară sunt acte de violenţă, unele grave, altele mai puţin grave. Acestea nu sunt dorite dar se pot întâmpla. De aceea trebuie sa fim mai atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Pentru a evita conflictele trebuie să învăţăm atitudinile necesare aprofundării non-violenţei precum: iubirea, mulţumirea, înţelegerea celorlalţi, raţiunea, calmul, iertarea, bunul-simţ , fericirea, credinţa în Dumnezeu, curajul, cultivarea unor relaţii armonioase, umilinţa, veselia şi simţul umorului.
Violenţa nu e evoluţie ci involuţie.
