Răspuns :

Constituția din 1866 este prima constituție propriu-zisă a României, adoptată după modelul Constituției Belgiei din 1831. Constituția a fost adoptată în timpul regelui Carol I , fiind cea mai longevivă constituție (1866-1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. Ea a fost promulgată de domn la 1 iulie 1866. Ea transforma România în monarhie constituțională ereditară (în linie coborâtoare directă și legitimă a măriei sale principelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor - Art. 82) și prevedea principii democratice precum: separarea puterilor în stat, responsabilitate ministerială, drepturi și libertăți cetățenești, dar menținea totodată votul cenzitar (persoanele puteau vota pe baza unei sume de bani, astfel cei care votau erau adesea marii proprietari de pământuri, în majoritate conservatori). A fost prima constituție elaborată fără concurs străin și fără aprobare externă, devenind un act de manifestare a independenței, făcând abstracție de suzeranitatea otomană și garanția colectivă a celor 7 mari puteri, oferind totodată cadrul pentru evoluția statului român pe baze moderne și democratice.
Constitutia romaneasca din 1866  s a influentat dupa cea belgiana (1831) care constituia una dintre cele mai democratice si liberale constitutii din acea vreme.
Este prima constitutie de factura romaneasca, pentru realizarea ei s a urmarit interesul strict national incalcand o serie de de reglemetari impuse de catre Marile Puteri, proclama suveranitatea nationala.
Guvernarea era reprezentativa si responsabila si impunea principiul separarii puterilor in stat.
Cu privire la statutul lui Carol I se afirma ca monarhia reprezenta forma de guvernamant in stat si era ereditara. 
Legifera o serie de libertati si drepturi cetatenesti incluzand si un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar (in functie de avere).
Institutiile statului erau reprezentate de monarhie, guvern si parlament.