Lupta de neatarnare dusa de catra Voievodul Tarii Romanesti impotriva Imperiului Otoman a fost darza si nu sa dat doar pe campul de batalie. In ofensiva lor catre centru Europei, turcii dupa strivirea ramasitelor stralucitului imperiu Bizantin ajung la Dunare. Aici credeau ca se afla o simpla apa curgatoare dar, tenacitatea romanilor au dovedit ca Dunarea se poate transforma intr un zid invizibil de care le vor limita actiunile militare timp de 4 secole.
Traversand Dunarea, spahii si ienicerii padisahului nu stiau ce i vor astepta. Inteleptul domn roman, vazand numarul imens de inamici a batut in retragere, hartuind nonstop oastea pagana, ne lasand o in pace.
I a atras la Rovine un loc ingust si mlastinos si cu paduri in apropiere. Aici, Mircea astepta confruntarea decisiva. La 17 mai 1395 (cu privire la data exacta inca istoricii se mai cearta si ei) era o zi cetoasa... romanii lanseaza o serie de atacuri surpriza pentru a deruta adversarul. Turcii. dupa o scurta perioada se lanseaza orbeste inainte cazand in capcana pregatita de Mircea. Neputand utiliza tunurile, ienicerii s au inghesuit si s au imbrancit ca sa inaniteze cat mai mult. Zecile de sageti venite de departe le a taiat elenul, multi au cazut ucisi, iar resul inspaimantati au pornit inapoi catre Dunare.
Desi victorios pe campul de batalie, Mircea stia ca nu putea sa infranga decisiv intr o batalie pe sultanul Baiazid Fulgerul; de aceea s a retras si el catre nord cu retul ostirii sale in speranta unui nou ajutor din partea regelui Ungariei sau a principelui de Transilvania.
