față - chip, persoană, ipostas (cel trei "fețe" ale Sfintei Treimi)felon - veșmânt liturgic al preotului: v. FelonGgonaciu - prigonitor, asupritor, cel care persecutăHhvalite - (sl.) laude (în imnografia slujbelor ortodoxe)Îînvârtoșat - împietrit, încăpățânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din "vârtos" - a se vedea la litera "V", "vârtute"); exemple: "s-a învârtoșat inima lui Faraon" (Ieșire, 7); "s-a învârtoșat inima poporului acestuia" (Luca 8)Llin (pl. linuri) - teasc pentru stors [strugurii, de obicei]Mmâneca, a (vb.) - a pleca de cu bună dimineață spre o țintă anume, (fig.) a se grăbi spre, (fig.) a alerga spre o țintă anume; exemplu: "Să mânecăm cu mânecare adâncă" – se cântă la Paștimânecare - dimineață, dis-de-dimineață, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijește ziuamironosiță - din slavonă, o femeie purtătoare de mirmișel - lipsit, de condiție modestă, sărac, nevoiaș [din latinescul misellus]Moisei - precum numele localității "Moisei" din Maramureș, este numele proorocului Moise în slavoneștemozavirie - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: "Nu mă da pe mine mozaviriei șarpelui"muncă (pl. munci) - chin [chinuri mucenicești, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: "s-a supus pe sine la munci" etc.]; derivat, „muncitorul” sau „muncitorii” sunt „chinuitorul” sau „chinuitorii”Nnăimi, a (vb.) - a angaja, a tocmi pentru o muncă plătită [din slavonescul naimu]năstrapă - vas de băut cu toartă (cană, cupă, potir, ulcior). [din bg. năstrap; ngr. μαστραπᾶς] Exemplu: "Bucură-te, năstrapă de aur" (Paraclisul Maicii Domnului). Nota bene: În Antichitate și în perioada medievală, cu excepția vaselor de sticlă, vasele de băut (de exemplu cele mai plate de tip kylix sau cele mai adânci de tip kantharos) aveau de obicei toarte. Termenul grecesc μαστραπᾶς (mastrapas) pare să desemneze mai degrabă un ulcior.nemernic - străin, venetic, pribeag, pripășit; exemplu: "Nemernic sunt eu pe pământ." [din slavonescul namĕrĩnŭ - "care vine"]Oobraz - chip, față, dar uneori chiar "persoană" (din sl. obrazŭ)ostrov - insulă (sau, mai rar, peninsulă, cum ar fi Muntele Athos) [din slavonescul ostrovŭ]Ppanihidă - slujba parastasului sau cartea de slujbă ce cuprinde slujba înmormântării și alte slujbe de pomenire a morților. v. Panihidăpatrafir - veșmânt purtat de preoți la toate slujbele bisericești. V. Epitrahil.peasnă - din slavonescul pesna, "cântare" sau "odă" - un fel de cântare bisericească formată din șase-nouă tropare, având ca model de intonare primul tropar din șir, irmosul.podoabă - asemănare ("aspect corespunzător", "înfățișare cum se cuvine"). Slavonescul podobije este traducerea termenului grecesc ομοιωσις (și a latinescului similitudo, Imago Dei), folosit în Cartea Facerii în expresia care spune că omul a fost creat după "chipul șiasemănarea" lui Dumnezeu.podobie - cântare liturgică specifică imnografiei ortodoxe - v. Podobiepredanie - tradiție, datină.praznic - sărbătoare bisericească. V. praznic.priveliște - arenă (arena de circ unde au murit mucenicii, de exemplu)prochimen - vers liturgic sau pasaj scriptural cântat sau citit înainte de citirea Apostolului. Poate servi ca introducere la tema citirii din zilele de sărbătoare. V. prochimen.prost (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără știință de carte (în funcție de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. "cel Simplu", ucenicul Sf. Antonie cel Mare, v. Patericul egiptean; "Fiți înțelepți ca șerpii și proști ca porumbii" - Matei 10, 16, în Noul Testament de la 1818)
