Răspuns :
In 1849 dupa infrangerea revolutiei si esecul unificarii liberale a Germaniei, regele Frederic Wilhem al IV-lea incerca sa realizeze o unificare a statelor germane sub egida conservatoare a Prusiei. In 1850, Austria avand si sprijinul Rusiei se opune in mod decisiv acestei initiative pentru a-si mentine influenta in lumea germana. Acest lucru va nemultumi Prusia si o va determina pe viitor sa incerce o unificare realizata impotriva vointei Austriei, abandonandu-se definitiv ideea realizarii Germaniei Mari, adica a includerii Austriei in acest proces. Intre 1850-1862 Prusia trece prin dificultati politice interne provocate de revendicarile partidelor liberale. In acelasi timp, insa, ea cunoaste alaturi de intreaga Germanie o puternica dezvoltare economica, o crestere demografica, o extindere a retelei de cale ferata.
In 1861 tronul era ocupat de Wilhem I, iar in 1862 acesta il numeste in fruntea guvernului prusac pe Otto von Bismarck, omul politic care va realiza pana in 1871 unificarea Germaniei, dupa care va impune intregii Europe un nou sistem al relatiilor internationale. Bismark a dus o politica extrem de consecventa avand ca unic obiectiv unificarea Germaniei in jurul Prusiei cu ajutorul fortei militare.
Pe plan intern el promoveaza o politica autoritara nesocotind opozitia liberala din parlament atunci cand aceasta refuza sa voteze creditele militare solicitate de guvern. Bismarc era convins ca numai un stat puternic condus de o mana de fier de la centru va reusi sa realizeze obiectivul propus.
Introducand serviciul militar obligatoriu, efectuand mai multe cheltuieli militare, Prusia si-a faurit o armata puternica condusa de generali capabili ca Moltke sau Roon. Principalul obstacol in calea unificarii Germaniei era Austria. In 1863, de pilda Austria va incerca sa realizeze o federatie a statelor germane din sud, in jurul Austriei, alianta care ar fi dus la ruina preponderenta prusaca in Germania. Din fericire pentru Prusia planul a esuat.
In 1864 problema ducatelor daneze Schleswig si Holstein ii furnizeaza lui Bismarck posibilitatea unui bun pretaxt de actiune. Dupa un scurt conflict militar Danemarca se vede nevoita sa cedeze ducatele Prusiei si Austriei.
In 1866 Prusia porneste un razboi si obtine o victorie rapida si zdrobitoare asupra austriecilor de la Sadova. Italia va primi Venetia, iar Prusia reuseste sa faca un pas esential spre unificare. Ultimul obstacol in cazul unificarii depline a Germaniei care sa includa si statele din sud era Franta. Bismarck pregateste un razboi impotriva acesteia, dar mai intai incearca sa obtina sprijinul statelor in discutie. Dupa numai o luna de ostilitati armata franceza capituleaza in septembrie 1870.
In 1871 la Versailles, Wilhem I este proclamat imparat al Germaniei iar unificarea Germaniei era pe deplin unificata.
In 1861 tronul era ocupat de Wilhem I, iar in 1862 acesta il numeste in fruntea guvernului prusac pe Otto von Bismarck, omul politic care va realiza pana in 1871 unificarea Germaniei, dupa care va impune intregii Europe un nou sistem al relatiilor internationale. Bismark a dus o politica extrem de consecventa avand ca unic obiectiv unificarea Germaniei in jurul Prusiei cu ajutorul fortei militare.
Pe plan intern el promoveaza o politica autoritara nesocotind opozitia liberala din parlament atunci cand aceasta refuza sa voteze creditele militare solicitate de guvern. Bismarc era convins ca numai un stat puternic condus de o mana de fier de la centru va reusi sa realizeze obiectivul propus.
Introducand serviciul militar obligatoriu, efectuand mai multe cheltuieli militare, Prusia si-a faurit o armata puternica condusa de generali capabili ca Moltke sau Roon. Principalul obstacol in calea unificarii Germaniei era Austria. In 1863, de pilda Austria va incerca sa realizeze o federatie a statelor germane din sud, in jurul Austriei, alianta care ar fi dus la ruina preponderenta prusaca in Germania. Din fericire pentru Prusia planul a esuat.
In 1864 problema ducatelor daneze Schleswig si Holstein ii furnizeaza lui Bismarck posibilitatea unui bun pretaxt de actiune. Dupa un scurt conflict militar Danemarca se vede nevoita sa cedeze ducatele Prusiei si Austriei.
In 1866 Prusia porneste un razboi si obtine o victorie rapida si zdrobitoare asupra austriecilor de la Sadova. Italia va primi Venetia, iar Prusia reuseste sa faca un pas esential spre unificare. Ultimul obstacol in cazul unificarii depline a Germaniei care sa includa si statele din sud era Franta. Bismarck pregateste un razboi impotriva acesteia, dar mai intai incearca sa obtina sprijinul statelor in discutie. Dupa numai o luna de ostilitati armata franceza capituleaza in septembrie 1870.
In 1871 la Versailles, Wilhem I este proclamat imparat al Germaniei iar unificarea Germaniei era pe deplin unificata.