Cartile au suflet Nicolae ManolescuO biblioteca nu e pur si simplu un loc dedepozitare a catorva mii de volume,ci si un lucru viu cald sifamiliar.Nu te simti niciodata singur printre carti.Nu exista prezente mai prietenoase lucruri mai in stare sa-ti tina tovarasie sinu un ceas de celatorie intreaga viata.Nu ne pretind in schimbdecat sa ne facem la randul nostru timp pentru ele.Exista incapericare desi au numeroase carti raman neprimitoare .Intrand in ele ,simti o ostilitate surda.E limpede ca acolo nimeni n-a mai petrecuto ora de reculegere .Carpa de peaf a gospodinei si-a facutdatoria,periodic si atat.cotoarele colorate si-au pierdutstralucirea.Cartile au ochii stransi.O biblioteca fregventata zilnic ecu totul alceva.Fiecare volum pare treaz si in asteptare.Sunt ,invarfuri,carti necitite de mult ,dar care nu se plictisesc asteptand,caci stiu ca o mana experta le va adaposti intr-un tarziu,le va rasfoisau le va muta pe noptiera.Razbunarea cartilor e infinit de maredecat a oamenilor,.Ele s-au obisnuit sa vada chiar si secolelescurgandu-se unle dupa altele.Fata delongevitatea cartilor ,aceea a broastei testoase sau a stejarului este derizorie
