Răspuns :

În masa vocabularului se regăsesc și cuvinte învechite, care nu mai sunt folosite astăzi de vorbitorii limbii române. Aceste cuvinte, dar și o serie de expresii, de construcții sintactice. de forme morfologice sau variante fonetice învechite, ieșite din uzul limbii, sunt numite generic arhaisme.

  • cuvinte: slobozenie, zapis, polcovnic, chezaș, catastif
  • expresii: a pune în rizic (= a risca), a trage danţul (= a dansa), a ţine şleahul (a pândi, a urmări pe cineva)
  • construcții sintactice: mijloc de drum (genitiv analitic), domn Țării Moldovei (atribut în dativ)
  • forme morfologice: câmpi (= câmpuri), ștafet (= ștafetă), albușe (= albușuri), minuturi (= minute)
  • variante fonetice: câne (= câine), apoiu (= apoi), acu (= acum), a îmbla (= a umbla), femee (= femeie)

Conform DEX, termenul „arhaism” a ajuns în limba română din limba franceză, fiind așadar un neologism. La origine, el provine din limba greacă:

„arhaism” ← fr. „archaïsme” ← el. „αρχαϊσμός” (arhaismós) ← „ἀρχαῖος” (arhaios) = „vechi”

Arhaismele sunt de mai multe feluri: lexicale, fonetice, semantice, morfologice și sintactice.

Poți citi detalii despre clasificarea arhaismelor aici:

brainly.ro/tema/5389798

Studiul științific al arhaismelor este important pentru istoria limbii române, deoarece ne arată cum a evoluat limba română, dar și societatea, de-a lungul timpului.