Intr-una din zilele de august ale anului 2010, mi-am propus alaturi de cativa buni prieteni o expeditie spre o pestera din zona, denumita pestera neagra.Cu toate ca nu stiam nimic despre, ne-am aventurat asupra acestui gand.
-Haideti! La ce va asteptati acolo? Ce credeti ca vom vedea?
-Eu imi imaginez un loc stancos cu pereti negri sau vestejirea unei materii mlastinoase proeminente ori...
-Nu! Eu imi inchipui un loc intunecos, in care nu poti patrunde decat cu o lanterna, asa ca minerii..poate locul ala ne conduce spre un tunel sapat de stramosii nostri sau poate descoperim schelete de oameni, animale ..stiti voi.
-Eu zic sa nu va mai faceti iluzii si sa pornim la drum, inainte ca timpul sa treaca si sa ne trezim intr-o inserare pura.
Deodata un urs ne iesi in cale si ne intreba :
- Ce faceti? Unde va duceti?
-Mergem spre pestera neagra, stii unde e?
-Sigur, va conduc eu.
-Ai idee ce am putea gasi acolo ?
-E un loc oarecare, insa datorita jonctiunii naturale poarta acest nume.
-Ne inchipuiam ceva maret, demn de o evidenta uimire pe chipurile noastre dar..
-Vedeti !? Doar v-am spus sa nu va faceti iluzii..
-Nu mai conteaza, hai acasa
-Acasa? Nu! Mergem la ea, chiar daca este o pestera oarecare, este a noastra, a apusenilor!
-Fie, hai la ea atunci!
Si am mers..era tare racoare acolo, a fost frumos. O pestera oarecare, insa o comoara pretioasa a Romaniei Turistice.
