Heii! Trebuie sa realizez o compozitie de maximum zece randuri in care sa explic motivul pentru care autorul randurilor de mai jos si-a format o asemenea imagine despre carti: 

Eu mi-am imaginat intotdeauna Paradisul sub forma unei BIBLIOTECI.Alte persoane considera ca ar fi o gradina altii si-l pot inchipui ca un palat; eu l-am imaginat intotdeauna ca o biblioteca....





Răspuns :

      Viziunea asupra acestei lumi şi asupra a ceea ce ea ne ascunde , cel mai probabil rezervat până la un moment anume, este năpustită asupra noastră . Fiecare om are o gândire a lui , deasemenea tărâmul paradisului poate fi găsit în chip şi fel , de la o minte la alta . 
    Unicitatea este şi o proprietate a identităţii imaginaţiei şi de ce nu , satisfacţiei .    Consider că dragostea autorului  faţă de carte, iubirea dedicată lecturii îl determină să  facă legătura între doi termenii aşa deferiţi pentru mulţi , şi totuşi care se aseamănă în concepţia altora ..paradisul cu biblioteca . Ce pot avea în comun aceste două  cuvinte ? poate doar liniştea ,  perfecţiunea paradiziacă ce este avută  în tainicul cuprins în pagini prăfuite, dornice de a fi citite, de a vedea privirea inteligentă a unui om care trăieşte să citească , trăieşte să trăiască alături de marile personaje , fie din lumi mirifice, fie nu , dar care au ceva în comun ..paradisul , la fel şi concepţia autorului . 
   In cele din urmă , pasiunea pare să influenţeze puternic viziunile noastre asupra lumii , indiferent de domeniu, adaptarea se face fără ezitare . 
Consider ca autorul si-a format aceasta imagine despre carti deoarece vede prin acestea modul prin care isi poate implini cele mai ascunse vise, cele care nu razbat in realitatea zilelor noastre. Ele devin o usa spre lumea in care doar visele mai au curajul sa patrunda. Comparatia ascunsa in aceasta metafora constituie modul prin care autorul isi exprima in mod indirect dorinta de a pasi in acel 'paradis' de idei ce contureaza multitudinea de alegeri pe care le poate desprinde doar prin simplul act de a citi o carte. Descrie esentialul in care priveste lumea biblioteca, casa cartilor in care se ascund povesti nemuritoare ce te trezesc in lumea realitatii privind prin ochii imprumutati ale cuvintelor scrise cu litere italice.Asemuirea cu o gradina sau cu un palat descrie dorinta oamenilor de a-si vedea visele implinite, de a se relaxa pe seama alegerilor facute, pentru a contura o lume ce ii descrie pe cei dornici de libertate cotidiana.Autorul hiperbolizeaza lumea prin carti rupandu-si bucatele din suflet si asternandu-le pe hartie creand astfel senzatia de rai al viselor, deoarece nu este dorinta mai mare de a privi prin perspectiva si a vedea sufletul unei persoane.Se poate concluziona ideea : "Un rai al cartilor, un rai al sufletelor nemuritoare" ce se desprinde doar prin citirea unor randuri scrise pe cheitele acestui rai.