a fost răspuns

imagineaza-ti ca faci o excursie prin padure si , la un moment dat
, intalnesti un animal salbatic care se poarta cu tine asemenea
familiei de lupi cu puiul de om ,, cartea junglei ''  , din cartea lui
Rudyard Kipling  . scrie o povestire de o pagina cu titlul O lectie de
neuitat . in scrierea povestirii vei avea in vedere urmatoarele repere :

1-  situatia initiala sa o constitue descrierea paduri
2- cauza actiunii sa fie reprezentata de intalnirea neasteptata
3- celelalte etape ale actiunii sa fie ilustrate prin intamplari sugestive
4- sa se imbine modurile de expunere : naratiunea , descrierea si dialogul


imi trebuie urgent va rog

Răspuns :

Georgianageo181id
Ma aflam in padure speriata,nestiind ce sa fac;padurea arata misterios,tot felul de sunete se auzeau in departare.Copacii erau inalti iar vantul trecea agale printre crengile lor creeand zgomote care ma infiorau.Nu stiam ce este cu mine, asa ca , speriata m-am asezat pe iarba umeda, si am adormit destul de usor.
Incet,incet,am deschis ochii...Nu stiam unde ma aflam;stateam pe ceva rece ce se parea a fi piatra.Apoi,dupa ce am deschis ochii,am realizat ca ma aflu intr-o pestera.Incercam sa ma dezmeticesc,fiind buimacita.Am ridicat capul,si cercetam curioasa acea pestera,pana cand am dat ochii cu doi lupi.M-am speriat teribil,lupul cel mai mare,care se parea a fi cu puiul sau se uita curios la mine.In acest moment,chiar eram speriata,si ma gandisem sa fug,dar am realizat ca poate iii voi speria.
La un moment dat,lupul cel mare s-a apropiat de mine,eu incercand pe cat posibil sa raman calma;animalul statea in fata mea, cu privirea sa salbatica care ma strapungea,iar deodata se puse la picioarele mele,parca vrand sa se joace cu mine.Eu am ramas uimita, si nustiam cum sa reactionez,asa ca amintindu-mi de cainele meu de acasa,care iubea sa fie mangaiat,am pus mana mea pe crestetul lupului.
Dupa vreo 5 minute de joaca m-a scos pe afara,parca zicandu-mi sa mergem la vanatoare.Eu l-am urmat,lupul cel mic ramanand in pestera.
La vanatoare eu stateam ascunsa in tufisuri iar lupul reusise sa prinda un iepure..
Nu credeam ca voi fi obisnuita sa mananc asa ceva,dar cu timpul ma acomodasem.
Eu si familia de lupi eram de nedespartit,vanam ,eu pescuiam si culegeam fructe.Era nemaipomenit.
Nu aveam nici un dusman in afara de un sarpe morocanos,care pusese ochii pe mine,dar lupoaica,imi facea parce semne sa nu il iau in seama.
Si asa au continuat zilele pana cand, intr-o zi se auzisera voci de oameni.Erau parintii mei care venisera dupa mine;chiar daca despartirea de lupi a fost dificila , a trebuit sa ma intorc la parintii mei,care nu avusera curajul sa se apropie de lupiii care le aruncau priviri furioase.
Nu stiu daca este bun...dar..

ID Alte intrebari