Răspuns :
Eul meu...
Este toaman undeva in lumea mea...Ploaie de sentimente imi inunda sufletul.Hmm...., este toamna si lumea nu vede , poate ca doar la mine se intampla.
Focul se stinge incet de ploaia de sentimente, si vantul rece al anotimpului autumnal (de toamna), isi intra in drepturi.Dar de ce ? - afara soarele inca ne zambeste , si aici ploua, ploaua cu mii de culori.Lumea este cromatica , iar sufletul este amestec de sentimente de multe ori neintelese.
Ah! ,deci imi dau seama ca eu sunt singurul care poate alunga toamna, aici intr-un univers unde va urma vara.
Sute de frunze aramii cad peste tot , dar stai ! - nu-s frunze oarecare sunt vise , vise spulberate, vise traite si trecute.
Sufletul plange , este prea trist sa mai vada ceva . Lumea exterioara lui nu exista , vede doar toamna in fata ochilor.O toamana care va plange alaturi de el . Traim , ne gandim, dar oare ne mai facem timp sa iubim ?
Toamna de sentimente alunga visele , iar daca visele mor, eu nu mai am de ce sa exist, dar stai ! - oare exist ? oare sunt eu ceea ce sunt ? Da sunt om si am viata.
-Toamna, alunga-mi pasii mei ! Lasa-ma sa visez din nou, lasa-ma sa sper sin nou... !
,,In zori m-a trezit sarutarea trimisa pe-o raza de soare.''
,,Tu soare , trimite lumina in raze bogate spre noi si fa sa rasara-n gradina frunzisul pe arborii goi''
Si stau si ascult...., imi ascult sufletul, nu mai plange , toamna a trecut, s-a dus, m-a ascultat oare ? - Nu! , sperantele au spulberat-o.
E soare acum , inima iubeste iara ...
Este toaman undeva in lumea mea...Ploaie de sentimente imi inunda sufletul.Hmm...., este toamna si lumea nu vede , poate ca doar la mine se intampla.
Focul se stinge incet de ploaia de sentimente, si vantul rece al anotimpului autumnal (de toamna), isi intra in drepturi.Dar de ce ? - afara soarele inca ne zambeste , si aici ploua, ploaua cu mii de culori.Lumea este cromatica , iar sufletul este amestec de sentimente de multe ori neintelese.
Ah! ,deci imi dau seama ca eu sunt singurul care poate alunga toamna, aici intr-un univers unde va urma vara.
Sute de frunze aramii cad peste tot , dar stai ! - nu-s frunze oarecare sunt vise , vise spulberate, vise traite si trecute.
Sufletul plange , este prea trist sa mai vada ceva . Lumea exterioara lui nu exista , vede doar toamna in fata ochilor.O toamana care va plange alaturi de el . Traim , ne gandim, dar oare ne mai facem timp sa iubim ?
Toamna de sentimente alunga visele , iar daca visele mor, eu nu mai am de ce sa exist, dar stai ! - oare exist ? oare sunt eu ceea ce sunt ? Da sunt om si am viata.
-Toamna, alunga-mi pasii mei ! Lasa-ma sa visez din nou, lasa-ma sa sper sin nou... !
,,In zori m-a trezit sarutarea trimisa pe-o raza de soare.''
,,Tu soare , trimite lumina in raze bogate spre noi si fa sa rasara-n gradina frunzisul pe arborii goi''
Si stau si ascult...., imi ascult sufletul, nu mai plange , toamna a trecut, s-a dus, m-a ascultat oare ? - Nu! , sperantele au spulberat-o.
E soare acum , inima iubeste iara ...