Uite un model , te poti inspira de aici : Personajele
sunt puţine: Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu, plus câteva personaje
secundare: dascălul, cunoştinţa lui Niţă, directorul din minister. Naratorul
povesteşte la persoana a III-a şi este obiectiv, mulţumindu-se a relata
întâmplările din afară, fără a pătrunde în psihologia personajelor şi
fără a face aprecieri de ordin moral. În
al doilea rând, o altă trăsătură a schiţei prezentă în textul nostru
este dimensiunea redusă. Într-adevăr, comparat cu o nuvelă ( „Popa
Tanda”, de exemplu ) sau cu un roman ( „Baltagul”, să zicem), textul Triumful talentului este mult mai scurt. În
al treilea rând, avem de-a face, ca în orice schiţă, cu o acţiune
limitată în timp şi în spaţiu. Cea mai mare parte a textului este
alocată secvenţei din preziua şi ziua concursului de la minister,
secvenţă semnificativă pentru ceea ce vrea să transmită Caragiale. Aici
se arată foarte clar modul cum se ţineau concursurile pentru ocuparea
unor funcţii în aparatul de stat, în acea epocă. În
al patrulea rând, acţiunea are puţine personaje, caracterizate sumar.
Nu ştim despre cei doi decât că unul scria frumos şi celălalt, nu, că
cel care scria frumos era sărac, iar celălalt avusese un tată bogat.
Niciunul nu este erou pozitiv, nici măcar Niţă Ghiţescu, pentru că, în
cele din urmă, el acceptă târgul propus de camaradul său şi ia parte, în
schimbul a o sută de lei, la mascarada organizată la minister. În al cincilea rând, textul Triumful talentului
este o schiţă, deoarece se folosesc ca moduri de expunere,
preponderent, naraţiunea şi dialogul. Naraţiunea are rolul de a
prezenta, în mod alert, faptele. Dialogul dă viaţă secvenţei principale,
scoţând în evidenţă mai ales cinismul participanţilor la concursul
trucat. În concluzie, textul literar Triumful talentului
este o schiţă, pentru că, pe un spaţiu relativ restrâns este povestită o
întâmplare semnificativă despre moravurile epocii de la 1900. Este
învederată corupţia vremii, ajunsă a distorsiona până la absurd
ierarhiile sociale şi relaţiile dintre oameni. Încurcătura pare comică,
dar sugerează de fapt disoluţia unei societăţi în care valorile se
prăbuşesc.
