O liniste asurzitoare se sparge de peretii de gheata. Duzine de fulgi alearga naravasi prin frigul aspru, conturand un dans indraznet. Pe strazi, printre nameti aliniati, cateva nasuri rosi indraznesc sa porneasca in batalia cu iarna. Pasesc ametiti de aerul proaspat si curat si privesc cu speranta spre cer, cautand vreo raza de soare. De zile intregi, batranul astru a incetat sa se mai arate insa. Din cand in cand, un vuiet de vant rece trezeste si infioara intreaga suflare. Se strecoara printre troiene si dispare ca si cum nici n-ar fi existat. In urma sa, oamenii raman la fel de zgribuliti si imbujorati.
