Iubesc tacerea.Carbunele de foc sa stins lasand pe cer o dara-nflacarata.
Mantia de catifea a noptii se asterne peste cer.In ochii ei negrii ca doua perle se vede infinitul.Atenta ascult o privighetoare.Canta si ea.Parca prin cantecul sau ar vrea sa isi spuna bucuria sau tristetea din suflet.Umbra ei cheama natura la somn.Vajiitul domol al vantului se aude printre ramurile copacului din curtea noastra.Simfonia noptii domina intreaga lume.Din departare se aude latratul unui caine.
Un abur de caldura imi inconjoara trupul.Pleoapele imi cad grele si ochii mi se inchid.
Simfonia noptii se aude din ce in ce mai slab.Usor se asterne linistea.
