Zana albinelor
E o zi frumoasa si senina de primavara.Trandafirii sangerii stralucesc sub roua argintie a diminetii.Albinele zumzaie vesele printre crengile impodobite cu perle alb-rozalii,care imbie prin parfumul lor.O veverita zburda bucuroasa pe campia inverzita.Firele crode de iarba se scalda sub lumina soarele mai palid.
Zana albinelor se plimba prin stupul plin cu dantela aurie de miere.Fagurii care iti mangaiau privirea erau laudati de albina.Micile fapturi dungate munceau din greu conduse de frumoasa zana.Aceasta avea antene scurte si subtiri.Aripile ii erau transparente ca apa cristalina care curge agale.
Zana a descoperit ca o albina muncitoare era suparata.Aceasta a intrebat-o:
-Ce te-a suparat?
-Un bondar rau si lenes a spus ca eu sunt prea mica si firava pentru a munci in acest stup.Maine de dimineata vreau sa plec la sora mea sdin ciresul varatic.
-Acel bondar nu stie ce importanta esti pentru mine si stup.Te rog sa nu pleci,deoarce nu ar mai fi la fel fara tine.
Albinuta s-a inveselit.Zana albinelor e cea mai iubita si buna si intelegatoare fiinta.
